În perioada 16 – 17 septembrie 2025, Chișinăul va găzdui un amplu program cultural și academic dedicat aniversării a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria a României, intitulat sugestiv „De la regele poeziei la Regina României”. Evenimentele sunt organizate de International Business Society, Enayati Medical City și Fundația Inovații Sociale Regina Maria, cu sprijinul partenerilor academici și culturali din Republica Moldova și România.

Manifestările vor debuta pe 16 septembrie, în Aula „Regina Maria” a Universității de Stat din Moldova, cu o conferință adresată studenților, cu tema „Calea Mariei, Regina tuturor Românilor. Personalitatea poliedrică a Reginei Maria, la 150 de ani de la naștere”. Printre vorbitori se vor afla rectorul Igor Șarov și profesoara Oana Ursache, care vor pune în lumină dimensiunile culturale și politice ale Reginei Maria.

Pe 17 septembrie, sesiunea omagială de la aceeași universitate îi va aduce în fața publicului pe dr. Wargha Enayati, președintele Fundației Inovații Sociale „Regina Maria”, pe fostul premier Ion Sturza și pe reprezentanți ai mediului academic și de afaceri.

Un element central al agendei îl constituie plantarea lăstarilor din Teiul lui Eminescu, atât în curtea Muzeului Național al Literaturii Române, cât și la Digital Park – gesturi simbolice care marchează legătura dintre memoria poetică a lui Mihai Eminescu și valorile pe care le-a întruchipat Regina Maria. La Muzeu, momentul va fi completat de un program artistic cu poeți, copii și oameni de cultură, precum și de intervențiile ministrului Culturii, Sergiu Prodan, ambasadorului României, Cristian Leon Țurcanu, și ale primarului municipiului Iași, Mihai Chirică.

În seara de 17 septembrie, Digital Park va găzdui vernisajul expoziției itinerante „Chipurile Mariei, Regina tuturor Românilor. O expoziție subiectivă”, urmat de proiecția filmului documentar „Maria, Inima României”, realizat de John Florescu. Documentarul, lansat în 2018, oferă o perspectivă impresionantă asupra vieții și rolului politic al Reginei Maria. Realizat pe baza unei documentări în 14 arhive internaționale și filmat în nouă țări, filmul a fost prezentat în premieră la Centenarul Marii Uniri, la Ateneul Român din București, în prezența Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române. În mod remarcabil, documentarul include pentru prima dată vocea reală a Reginei Maria, restaurată digital, și imagini colorizate cu atenție de echipe specializate, care oferă o nouă perspectivă asupra epocii istorice a marii Regine. Astfel, spectatorii sunt invitați să redescopere demnitatea, curajul și sensibilitatea unei figuri istorice care a marcat profund România modernă.

„Regina Maria a reușit să construiască punți între culturi și generații. Prin aceste manifestări, dorim să aducem în actualitate moștenirea ei de valori și să inspirăm noile generații să creadă în forța binelui și a demnității”, a declarat Aurelia Salicov, vicepreședinte al International Business Society și vicedirector al companiei StarNet.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

”Suntem onorați să sprijinim un eveniment cultural de excepție, care onorează memoria a două personalități remarcabile ale culturii române. Regina Maria nu a fost doar Suverana care a marcat profund istoria Europei din prima jumătate a secolului XX, ci și o scriitoare talentată, care ne-a lăsat memorii excepționale. Mihai Eminescu este, evident, cel mai mare poet român al tuturor timpurilor. Însă această perioadă de profunde transformări tehnologice și culturale, avem nevoie să redescoperim creația eminesciană, care reprezintă o întoarcere la rădăcini, la ceea ce definește esența comunității noastre. Ne bucurăm că lăstarul din Teiul lui Eminescu va fi plantat în Digital Park în apropierea arborelui sădit de strănepoata Reginei Maria, Majestatea Sa Margareta, alături de Alteța Sa Regală Principele Radu al României”, a declarat Alexandru Machedon, vicepreședinte al International Business Society, fondator al StarNet și decorat cu Medalia Regală pentru Loialitate.

La rândul său, Claudiu Pădurean, președinte al International Business Society, a subliniat dimensiunea internațională a proiectului:

„Prin implicarea comunităților din România, Republica Moldova și diaspora, demonstrăm că moștenirea Reginei Maria depășește frontierele și rămâne un reper de unitate și solidaritate în spațiul european”.

Agenda integrală a evenimentelor poate fi găsită AICI.

#Chisinau #Mihai Eminescu #Regina Maria

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.