Sicriul reginei Elisabeta a II-a, în faţa căruia sute de mii de persoane vor veni să se reculeagă până la funeraliile sale, este fabricat din stejar englezesc, dublat de plumb şi era deja pregătit de acum 30 de ani, scrie publicaţia The Times.

Publicul nu va putea să vadă chipul reginei, pentru că sicriul va rămâne închis şi va fi acoperit de drapelul şi însemnele regale britanice. Sicriul reginei este făcut din acelaşi material ca şi cel al soţului ei, prinţul Philip, decedat în aprilie 2021.

Lemnul de stejar englezesc, extrem de scump și greu de găsit Societatea de pompe funebere din Londra, Leverton and Sons, responsabilă de funeralii, a precizat în urmă cu patru ani cotidianului britanic că nu ştie când şi de cine au fost fabricate sicriile, pe care compania le-a moştenit în 1991 când a început să lucreze cu Palatul Buckingham.

„Este făcut din stejar englezesc, ceea ce este foarte dificil de găsit şi foarte costisitor”, a explicat atunci patronul societăţii, Andrew Leverton.

Dublura de plumb permite ermetizarea sicriului pentru că el va fi depus într-o criptă şi nu îngropat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dar aceasta îl face extrem de greu pentru cei opt bărbaţi care îl vor purta. Mânerele din alamă sunt concepute special pentru sicriele regale, la fel şi capacul, care trebuie să poată suporta însemnele monarhiei.

„Nu este ceva care să poată fi fabricat într-o singură zi”, subliniase Leverton.

#Elisabeta a II-a #sicriu #stejar

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.