Sicriul reginei Elisabeta a II-a, în faţa căruia sute de mii de persoane vor veni să se reculeagă până la funeraliile sale, este fabricat din stejar englezesc, dublat de plumb şi era deja pregătit de acum 30 de ani, scrie publicaţia The Times.

Publicul nu va putea să vadă chipul reginei, pentru că sicriul va rămâne închis şi va fi acoperit de drapelul şi însemnele regale britanice. Sicriul reginei este făcut din acelaşi material ca şi cel al soţului ei, prinţul Philip, decedat în aprilie 2021.

Lemnul de stejar englezesc, extrem de scump și greu de găsit Societatea de pompe funebere din Londra, Leverton and Sons, responsabilă de funeralii, a precizat în urmă cu patru ani cotidianului britanic că nu ştie când şi de cine au fost fabricate sicriile, pe care compania le-a moştenit în 1991 când a început să lucreze cu Palatul Buckingham.

„Este făcut din stejar englezesc, ceea ce este foarte dificil de găsit şi foarte costisitor”, a explicat atunci patronul societăţii, Andrew Leverton.

Dublura de plumb permite ermetizarea sicriului pentru că el va fi depus într-o criptă şi nu îngropat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dar aceasta îl face extrem de greu pentru cei opt bărbaţi care îl vor purta. Mânerele din alamă sunt concepute special pentru sicriele regale, la fel şi capacul, care trebuie să poată suporta însemnele monarhiei.

„Nu este ceva care să poată fi fabricat într-o singură zi”, subliniase Leverton.

#Elisabeta a II-a #sicriu #stejar

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.