Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

– Ce reprezintă Registrul Membrilor CCI a RM și cum acesta poate fi util companiilor interesate?

– Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este unica asociație de business împuternicită prin lege să publice Registrul comercial nestatal al membrilor săi. Noi studiem în permanență experiența altor țări și vedem cât de importantă este gestionarea unor Registre comerciale de acest tip, destinate să asigure deschiderea datelor comerciale privind agenții economici, precum și să devină o bază pentru o analiză economică veridică la nivel național și regional. În Republica Moldova nu există un Registru comercial, însă există Registrul nostru, al membrilor CCI, care include profilurile a peste 1100 de companii. Este o bază de date fiabilă despre întreprinderi, care, în afară de valoarea informațională, ne oferă o posibilitate adițională de promovare a membrilor CCI atât în țară, cât și peste hotare. În baza Registrului am creat un instrument online, eficiența și fiabilitatea căruia este determinată de însăși esența Camerei de Comerț și Industrie, care de mai mult de o sută de ani promovează întreprinderile pe piața internă și cea externă.

În primul rând, în Registru sunt adunate cele mai active întreprinderi producătoare din Republica Moldova, din cele mai diverse sectoare ale economiei, din toate regiunile țării, de diferite dimensiuni și forme de proprietate. Companiile incluse în Registrul Membrilor CCI a Moldovei sunt active în producerea de mărfuri și prestarea de servicii pe piața internă și externă; ele devin parteneri de încredere, confirmându-și reputația prin experiența de succes a activității economice. Toate acestea luate împreună permit întreprinderilor interesate să găsească cele mai bune opțiuni de dezvoltare a parteneriatului în Moldova.

În al doilea rând, Registrul nu este doar o bază de date – el reprezintă o parte integrantă a activității CCI, de aceea noi cunoaștem bine fiecare întreprindere, posibilitățile, interesele și potențialul ei. De aceea, angajații noștri sunt capabili să selecteze într-un mod bine direcționat și să propună cel mai bun eșantion pentru căutarea partenerilor.

– Cu ce scop a actualizat CCI a RM Registrul și ce s-a schimbat pentru utilizatori?

– În ultimii doi ani Camera de Comerț și Industrie implementează activ strategia de digitizare a serviciilor sale cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation. Și actualizarea Registrului a devenit o parte a acestui proces care afectează practic toate sferele activității noastre.

După actualizare acest instrument online a devenit mai modern și mai comod de folosit. A fost realizată o nouă sistemă de căutare pe regiuni și genuri de activitate, precum și hărți interactive care permit formularea mai rapidă a celor mai populare solicitări. Informația despre companii este actualizată regulat, inclusiv în versiunea limbii engleze a Registrului. Este important de menționat că lucrăm asupra dezvoltării ulterioare a Registrului – sunt elaborate suplimente și extensiuni îndreptate spre plasarea ofertelor comerciale.

– Reieșind din practica dumneavoastră, cine sunt potențialii utilizatori ai Registrului și cum se va schimba situația în condițiile crizei actuale?

– În mare parte, utilizatorii Registrului nostru sunt toate companiile, atât locale, cât și străine, care s-au adresat dintotdeauna la Camera de Comerț și Industrie în căutarea partenerilor. Sunt companii care caută furnizori fiabili de mărfuri și servicii în țara noastră, companii străine care selectează parteneri de încredere pentru a ieși pe piața moldovenească, precum și investitorii străini care examinează Republica Moldova drept o platformă pentru investiții noi.

În ultimul timp, acest proces a trecut la maxim în mediul online și datorită actualizării Registrului, noi oferim un eșantion calitativ și, în caz de necesitate, consultații cu prezentarea informațiilor adiționale.

Criza a acutizat mult problema stabilirii de noi parteneriate și noi lanțuri logistice. Noi vedem că sunt necesare soluții în termeni cât mai restrânși și, în același timp, antreprenorii sunt interesați de fiabilitatea maximă a contractorilor noi. În aceste circumstanțe ne străduim cât mai mult să actualizăm informația despre întreprinderile membre ale Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și despre posibilitățile lor în condițiile actuale.

– Ce instrumente folosește CCI pentru ca mai multe companii să fie cointeresate să lucreze cu Registrul?

– Pentru a promova Registrul noi desfășurăm o campanie activă atât în mediul online, cât și prin intermediul partenerilor noștri – Camerele de Comerț și Industrie ale altor țări. Campania mass-media online, rețelele de socializare, precum și promovarea targhetată în sistemele de căutare pe piețele Uniunii Europene, CSI, SUA și ale altor regiuni, afacerile cărora manifestă interes față de piața Moldovei.

Plus la aceasta, noi actualizăm și folosim comunicarea stabilită prin intermediul ambasadelor și reprezentanțelor comerciale ale Republicii Moldova în străinătate, care sunt partenerii noștri timp de mulți ani în promovarea întreprinderilor moldovenești pe piețele altor țări.

– Cât de deschise sunt întreprinderile noastre moldovenești față de o comunicare online atât de activă?

– Pandemia, de care noi toți am început deja să uităm, a dat un imbold digitalizării nu doar pentru noi, dar și pentru marea majoritate a întreprinderilor moldovenești care au investit în digitizarea activității lor. Noi considerăm că sarcina Camerei de Comerț și Industrie constă în stimularea acestor procese prin actualizarea și implementarea noilor servicii digitale, inclusiv, în domeniul promovării întreprinderilor membre ale CCI în Moldova și peste hotare.

Antreprenorii moldoveni au participat deja la expozițiile virtuale www.virtual-fairs.md, webinarele www.academy.chamber, consultații online pe diferite teme, forumuri de afaceri online organizate de CCI a RM. La fel, au trecut în format digital și alte servicii, cum ar fi expertiza, evaluarea și certificarea mărfurilor pe platforma client.chamber.md.

În legătură cu acest fapt, aș dori să remarc că cu ajutorul Registrului, companiile vor putea depune cererea de aderare la CCI în regim online și primi certificatul de membru în formă electronică. Suntem întotdeauna bucuroși de membrii noi și suntem gata să deschidem și alte oportunități de parteneriate pentru toți antreprenorii.

Pentru informație adițională: tel: +373 22 23 32 44, e-mail: membrii@chamber.md

#CCI #Registrul membrilor CCI #Sergiu Harea

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.