Clădirile Circului din Chișinău, cea a fostului sediu al Ministerului Alimentației Publice, actualmente, sediul Procuraturii Generale (PG), cea a Maternității nr. 2 din Capitală cu tot cu parc și schitul rupestru „Peștera lui Bechir” din municipiul Soroca vor fi incluse în Registrul monumentelor protejate de stat. O hotărâre privind atribuirea statutului de monument acestor edificii cultural-istorice a fost aprobată astăzi, 19 mai de către deputați, la ședința Parlamentului.

Aceste bunuri cultural-istorice au fost evaluate ca monumente de valoare excepțională după criteriile raritate, unicitate, valoare arhitectural-urbanistică și morală.

Totodată, Registrul monumentelor va fi actualizat, prin corectarea erorilor identificate în rezultatul inventarierii unei părți din fondul arhitectural-istoric al municipiului Chișinău, efectuate în anul 2020.

Proiectul de hotărâre privind modificarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat a fost susținut cu 75 de voturi ale deputaților. Documentul are drept scop păstrarea autenticității și punerea în valoare a bunurilor cultural-istorice în calitate de elemente ale patrimoniului cultural național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Arena Circului #Monumente #PG #Registru

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.