O nouă reuniune de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană a avut loc joi, 26 februarie curent. La întrevedere au participat vicepremierul Valeriu Chiveri, din partea Chișinăului, și Vitalii Ignatiev, din partea Tiraspolului. Întâlnirea s-a desfășurat după o pauză de peste 15 luni, ultima rundă având loc la 19 noiembrie 2024.

În mesajul său, vicepremierul a reiterat atașamentul ferm al autorităților Republicii Moldova de a reglementa durabil și pe cale pașnică conflictul transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării, în frontierele sale internațional recunoscute.

Negociatorul de la Chișinău a subliniat că obiectivul reglementării este reintegrarea raioanelor de est în spațiile unice ale Republicii Moldova, nu dezvoltarea unor relații bilaterale între cele două maluri, îndemnând Tiraspolul să accepte oferta de reintegrare.

Potrivit unui comunicat de presă, a fost anunțată intenția de a crea un fond de convergență, din contribuții naționale și internaționale, pentru finanțarea proiectelor sociale și de infrastructură pe ambele maluri.

Reprezentantul Chișinăului a mulțumit pentru cooperarea în asigurarea aprovizionării locuitorilor din Cocieri în perioada sistării feribotului de la Molovata și a reiterat necesitatea garantării liberei circulații în stânga Nistrului și în Bender, inclusiv pentru jurnaliști, cu eliminarea posturilor ilegale de control.

Drepturile omului au fost reiterate drept o problemă gravă în regiune, fiind cerută eliberarea cetățenilor Republicii Moldova deținuți ilegal și încetarea persecutării lor, inclusiv în contextul cauzelor examinate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Au fost reluate și subiectele privind fermierii din Dubăsari și școlile cu predare în limba română, solicitându-se respectarea angajamentelor asumate, inclusiv identificarea unor sedii pentru liceele „Evrika” din Râbnița și „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol. Vicepremierul a propus introducerea studierii limbii române în toate școlile din regiune, de la 1 septembrie, și lansarea unui proiect-pilot de acces la Serviciul 112, începând cu Bender.

Chișinăul a respins afirmațiile potrivit cărora incriminarea separatismului ar afecta negocierile și a precizat că eventualele rețineri sau refuzuri de intrare în țară țin de aplicarea legii. În privința inițiativelor de cooperare sectorială, s-a subliniat că soluțiile pot fi identificate prin implicarea autorităților naționale competente.

Problemele privind importul unor medicamente pot fi depășite prin respectarea legislației armonizate cu normele UE. Mecanismul plăcilor de model neutru pentru autovehicule rămâne funcțional, cu excepția ambulanțelor, care operează în baza unor reguli specifice.

Părțile au convenit să mențină dialogul și să dinamizeze activitatea grupurilor de lucru, următoarea reuniune urmând să fie stabilită ulterior.

Banca Națională a Moldovei avertizează asupra intensificării presiunilor inflaționiste și și-a revizuit în sens ascendent evaluarea riscurilor pentru trimestrul IV 2026 și prima jumătate a anului 2027. Inflația anuală a ajuns în august la 6,96% și a depășit limita superioară a coridorului țintit de banca centrală, scrie BANI.MD.

Potrivit BNM, inflația a accelerat cu 0,62 puncte procentuale față de luna iulie și s-a plasat peste intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor din august a fost mai redusă decât anticipase BNM în Raportul asupra inflației publicat în aceeași lună. Explicația ține în principal de prețurile reglementate, după ce ajustarea tarifului la gazele naturale a fost întârziată.

Riscurile pentru perioada următoare se amplifică însă. BNM arată că presiunile vin atât din exterior, prin creșterea prețurilor la energie, produse alimentare și materii prime, cât și din interiorul economiei, unde consumul este susținut de majorarea veniturilor disponibile ale populației.

Banca centrală estimează acum riscuri mai mici pentru inflație în trimestrul III 2026 față de prognoza din august, dar o deteriorare a perspectivelor în trimestrul IV și în prima jumătate a anului 2027.

Unul dintre principalele pericole vine din sectorul energetic. De la începutul lunii septembrie, potrivit BNM, prețurile petrolului Brent și ale gazelor naturale Dutch TTF au continuat să crească, pe fondul reluării ostilităților dintre SUA și Iran. Volatilitatea piețelor energetice amplifică riscul ca scumpirile externe să fie transmise ulterior în prețurile din Republica Moldova.

Presiuni suplimentare pot veni și din zona alimentelor. Episoadele de temperaturi extreme din Europa, problemele logistice din Strâmtoarea Ormuz și riscurile asociate fenomenului El Niño au determinat revizuirea în sus a ipotezelor privind evoluția prețurilor alimentare internaționale.

În același timp, cererea internă rămâne puternică. Fondul de salarizare a crescut cu 12% în termeni nominali în trimestrul II, iar transferurile de bani către persoanele fizice au avansat cu 20,88% în iulie față de aceeași lună din 2025. Comerțul cu amănuntul a crescut, la rândul său, cu 15,7% în primele șapte luni ale anului.

BNM avertizează că traiectoria inflației rămâne dependentă și de momentul și amploarea ajustării tarifelor reglementate, inclusiv cele din sectorul energetic, dar și de recolta agricolă din anul viitor, consum, remiteri, investiții, finanțarea externă și politica fiscală.

Pentru a reduce presiunile asupra prețurilor și a readuce inflația către ținta de 5%, BNM a majorat rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual. Banca centrală spune că măsura urmărește inclusiv stimularea economisirii în detrimentul consumului și limitarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă.

În precedentul Raport asupra inflației, BNM spunea că valul scumpirilor ar urma să se intensifice în ultimele luni ale anului. Banca Națională a Moldovei (BNM) prognoza că rata anuală a inflației va urca de la 7,7% în trimestrul III la 9,2% în trimestrul IV 2026, potrivit Raportului asupra inflației din august.