Republica Moldova se află într-o situație economică aparte, având un aport semnificativ al diasporei la Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Deși numărul moldovenilor care muncesc peste hotare este mai mare decât cel al celor care lucrează oficial în țară, transferurile trimise acasă de aceștia au fost mai mari decât salariile plătite în țară timp de 15 ani și au depășit exporturile moldovenești timp de 10 ani, transmite bani.md.

„Astăzi, 15%-22% din banii care ajung în Bugetul Public Național (BPN) provin din remitențele moldovenilor din diaspora. Aceștia sunt un prieten fidel al economiei Republicii Moldova,” a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 8 noiembrie.

Expertul a oferit o analiză detaliată a transferurilor de bani din ultimii 25 de ani, observând o scădere a volumului acestora în ultima perioadă, dar subliniind că scăderea nu reflectă neapărat scăderea totală a banilor trimise acasă, având în vedere că multe transferuri sunt realizate prin canale informale sau neoficiale.

În ultimii ani, volumul remitențelor s-a ridicat la 1,6 miliarde de dolari în 2024, iar dacă sunt luate în calcul și alte mecanisme prin care banii ajung în țară, suma este mult mai mare. Ioniță a adus în discuție și vânzările de valută din partea persoanelor fizice, care ating un total de 3,1 miliarde de dolari în 2024, depășind remitențele oficiale.

Un alt factor important în creșterea transferurilor este legat de valutele aduse de refugiații ucraineni, care au crescut fluxurile financiare în Republica Moldova cu aproximativ 500 de milioane de dolari anual.

Contribuția diasporei la Bugetul Public Național este semnificativă. Potrivit calculelor, în 2024, aproximativ un sfert din veniturile BPN provin din impozitele generate de cheltuielile moldovenilor care trimit bani acasă.

„În prezent, 1 din 6 lei alocați din BPN sunt proveniți din diaspora,” a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Aceste remitențe au avut un impact considerabil asupra economiei Moldovei, cu transferuri cumulative de aproximativ 53 de miliarde de dolari între 2000 și 2024, echivalente cu aproape 7 PIB-uri ale țării. În termeni de valoare actuală, acești bani reprezintă 123,6 miliarde de dolari, oferind un sprijin considerabil pentru economia moldovenească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #diasporă #Moldova #PIB

Aproape 1.000 de persoane au fost arestate în Franța, după protestele la care au participat peste 400.000 de oameni. Autoritățile au mobilizat 70.000 de membri ai forțelor de ordine, transmite mediafax.ro.

Deși cele mai multe manifestații s-au desfășurat pașnic în țară, în mai multe orașe au avut loc confruntări între protestatari și poliție.

Autoritățile au mobilizat aproximativ 70.000 de membri ai forțelor de ordine pentru protestele de sâmbătă, după violențele și jafurile din weekendul trecut. Incidente au fost raportate în orașe precum Paris, Marsilia, Lyon, Bordeaux, Toulouse și Rennes.

În capitala Franței, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, intervenind în forță împotriva mulțimii, în zona Porte de Vincennes, din sud-estul orașului. Unii protestatari au aruncat articole pirotehnice către polițiști.

Poliția a folosit și un tun cu apă pentru a dispersa manifestanții, verificând persoanele care treceau prin zona din apropierea pieței Nation.

Forțe de securitate suplimentare, după violențele din weekendul trecut

Autoritățile franceze au pregătit operațiunea de securitate după ce protestele de weekendul trecut, organizate pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții, s-au transformat în jafuri masive.

Pe lângă cei aproximativ 70.000 de membri ai forțelor de ordine mobilizați sâmbătă, au fost desfășurate și efective militare în cadrul „Operațiunii Sentinelle” (Opération Sentinelle).

Misiunea acestora a fost să protejeze obiective strategice și să permită poliției să se focuseze asupra celorlalte intervenții.

Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, le-a mulțumit autorităților și polițiștilor pentru eforturile depuse în timpul protestelor. El a acuzat „indivizi din extrema stângă și din extrema stângă radicală” că au încercat, „încă o dată, să semene dezordine, în special în momentul în care manifestațiile se dispersau”.

„Aceste acte sunt inacceptabile”, a scris ministrul într-o postare pe rețelele de socializare.

Mișcarea „Vestelor Galbene” a făcut apel la organizarea unor noi manifestații pe 31 octombrie.

Măsuri de securitate și la congresul partidului Reuniunea Națională

Autoritățile franceze monitorizează și congresul partidului de extremă-dreapta Reuniunea Națională (Rassemblement National), organizat la Orléans, la sud de Paris.

Evenimentul a atras sâmbătă susținători ai formațiunii politice, dar și contramanifestanți.

Duminică, partidul va organiza un miting masiv pentru a marca lansarea campaniei prezidențiale a lui Marine Le Pen.

Potrivit Prefecturii regiunii Centre-Val de Loire și a departamentului Loiret, 3.000 de membri ai forțelor de ordine și ai serviciilor de urgență au fost mobilizați sâmbătă la Orléans. De altfel, 13.000 de manifestanți au mărșăluit prin oraș.