Sportivii moldoveni care vor aduce medalii de la cea de-a III-a ediție a Jocurilor Europene din Cracovia-Malopolska vor fi remunerați. Competiția se va desfășura în perioada 21 iunie – 2 iulie 2023.

Deținătorii medaliilor de aur vor obține 220.000 de lei, cei ai medaliei de argint – 160.000 de lei, iar sportivii care vor obține medalia de bronz – 120.000 de lei. De asemenea, sportivii care obțin locurile patru și cinci vor fi premiați cu 50.000 de lei și 30.000 de lei. La fel, antrenorii, medicii și maseurii sportivilor vor fi și recompensați pentru contribuția adusă la succesul echipelor.

„Participarea țării noastre la diverse competiții demonstrează angajamentul nostru ferm în susținerea sportului și dezvoltarea performanței sportive în Republica Moldova. Decizia de a acorda aceste premii reflectă recunoașterea eforturilor și a meritelor sportivilor noștri, precum și a echipei de profesioniști din spatele lor”, a declarat ministrul Educației, Anatolie Topală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Jocurile Europene din Cracovia-Malopolska sunt organizate sub egida Comitetului Olimpic European (COE) și reprezintă o competiție sportivă regională, destinată sportivilor de performanță din țările europene. Ediția din acest an va aduna peste 4000 de sportivi din 50 de țări, care vor concura în 26 de ramuri de sport și 29 de discipline sportive.

Republica Moldova urmează să fie reprezentată de o delegație formată din 126 de persoane. Sportivii moldoveni vor concura la diverse discipline, printre care atletism, badminton, box, ciclism, fotbal pe plajă, judo, kaiac-canoe, karate, pentatlon modern, scrimă, tir, tir cu arcul, tenis de masă, taekwondo WT și teqball.

#Guvern #Jocuri Europene #Moldova #remunerări #sportivi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.