Procurorii anunță că au expediat în instanța de judecată, cauza penală de învinuire a șapte membri ai unui grup criminal organizat transfrontalier, specializat în săvârșirea infracțiunilor de contrabandă cu țigări, de pe teritoriul Republicii Moldova în România.

Mai exact, s-a stabilit că, persoanele documentate au întreprins acțiuni de corupere activă a unui angajat al Poliției de Frontieră, ca ultimul să le asigure trecerea ilegală a frontierei de stat a țigaretelor, în direcția României, prin zona „verde” (alte locuri decât cele prevăzute pentru traversarea frontierei). Polițistul de frontieră era remunerat cu sume între 4000-7000 euro, pentru organizarea fiecărei treceri clandestine.

„Cei șapte membri ai grupării sunt vizați și în 6 episoade, dintre care două tentative, de săvârșire a contrabandei cu mărfuri accizate, manifestată prin scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizului, în cantității de 250 000 de bucăți de țigarete cu filtru, acțiuni realizate prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal al acestora”.

Responsabilii spun că, membrii grupării aveau roluri bine determinate, iar pentru a pune în aplicare activitatea infracțională aceștia operau în comun cu o altă grupare care prelua marfa, transbordată prin contrabandă.

„Pentru desființarea acestui grup criminal organizat transfrontalier, procurorii anticorupție au activat în comun cu angajații Poliției de Frontieră și Serviciul de Informații și Securitate, cât și în conlucrare cu organele de resort din România. Pe parcursul a șase luni a fost cercetată activitatea infracțională a grupării criminale. Perioadă în care s-a documentat cinci livrări controlate a țigărilor pe segmentul „verde” al frontierei de stat. În acest sens, fiind acumulate probe relevante și desfășurate rețineri în flagrant la data de 05 mai 2022”, se mai arată în nota informativă a Procuraturii Generale.

Momentan, dintre cele șapte persoane reținute, patru dintre acestea, inclusiv liderii grupării se află în arest preventiv pe un termen de 30 zile, iar trei membri care aveau rolul de cărăuși sunt plasați în arest la domiciliu pe un termen de 30 zile.

„În privința celor plasați în arest la domiciliu, procurorii anticorupție au formulat recursuri la Curtea de Apel Chișinău, care la moment sunt în curs de soluționare, nefiind emise decizii în acest sens. În cadrul prezentei cauze penale, au fost puse sub sechestru bunuri mobile și imobile (automobile, case, terenuri) ce aparțin învinuiților, valoarea cărora constituie circa 3 200 000 lei”.

La fel, au fost sechestrați și banii recunoscuți ca corp delict, care au fost transmiși pentru încercarea coruperii angajaților poliției de frontieră, în sumă totală de 349 000 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#contrabanda #grup criminal #grup transfrontalier #membri

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.