„Andrei Spînu greșește când spune că statul nu poate compensa pierderile Întreprinderii „Calea Ferată a Moldovei””. O spune președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, care susține că CFM este o întreprindere strategică și statul trebuie să egaleze angajații de acolo cu cei din sectorul bugetar.

„Salariile angajaților acestei întreprinderi trebuie plătite la fel ca, de exemplu, în cazul angajaților de la Administrația de Stat a Drumurilor. Așa trebuie salvată Calea Ferată a Moldovei, nu inventând optimizări, care duc la concedierea a mii de angajați”, a scris într-un mesaj Renato Usatîi.

Mai mult, politicianul explică acumularea datoriilor salariale de patru luni ale angajaților CFM prin „incompetența guvernării și a managementului prost”.

„Trebuie dezvoltat potențialul transportului de mărfuri pe calea ferată. Iar pentru a obține acest lucru, căile ferate urmează a fi electrificate în totalitate. Este nevoie de negociat un credit cu instituțiile financiare internaționale, care finanțează proieste asemănătoare în Ucraina, Azerbaidjan, Armenia, dar și în alte state. Asta își propune Partidul Nostru să facă imediat după ce preia guvernarea”, mai scrie Usatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Către sfârșitul lunii iunie curent, datoriile CFM se ridică la peste 70 de milioane de lei.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.