După Anul Nou ne așteaptă deconectări masive de electricitate, exact ca în anii ’90. Prognoza a fost făcută în cadrul unei emisiuni difuzate la Exclusiv TV de către liderul Partidului Nostru (PN), Renato Usatîii.

Politicianul susține că zilele trecute autoritățile din Moldova au cumpărat gaz la un preț de aproximativ 600 de dolari pentru 1000 de metri cubi, deși vara acesta combustibilul albastru costa între 360 și 380 de dolari.

„Domnule Parlicov, publicați scrisoarea semnată de secretarul de stat de la ministerul Energiei, doamna Carolina, adresată Moldovagaz, ANRE, în care dumneavoastră cereți să nu fie procurat gaz, deoarece toamna prețurile vor fi mai mici. Această scrisoare azi este la SIS, la Moldovagaz, la Parlicov”, a anunțat Renato Usatîi.

Liderul PN a dezvăluit informații și despre presupuse discuții purtate de Chișinău și Gazprom. Din spusele lui Renato Usatîi, negocierile ar fi avut loc nu la inițiativa părții ruse, dar la solicitarea Guvernului moldovenesc, care ar fi ținut în secret aceste informații.

„Încă din septembrie am spus că tarifele la gaz vor crește. Dar autoritățile, prin vocea lui Recean, promiteau în timpul alegerilor că tarifele nu vor crește. Și au mințit. În timp ce ni se spunea peste tot că am devenit independenți energetic, ei, încă din septembrie, cerșeau în secret o întâlnire între Parlicov și Miller. Da, era necesar să negocieze, dar felul în care au făcut-o – pură ipocrizie! Miller a spus că, pentru a rezolva problema tranzitului gazului, autoritățile Moldovei trebuie să apeleze la Ucraina. Maia Sandu nu a avut curajul să-l sune pe Zelenski, consider acest lucru o crimă”, a declarat Renato Usatîi.

Potrivit politicianului, Federația Rusă va livra gaze pentru malul stâng al Nistrului, dar exclusiv pentru consumul cetățenilor.

„Acțiunile guvernanților, sau mai bine zis lipsa acestora, vor duce la deconectări masive, ca în anii ’90. Malul stâng, de unde primim energie electrică produsă la Centrala de la Cuciurgan, va primi gaz doar pentru necesitățile interne. Iar noi, la prețuri ridicate – care vor continua să crească – va trebui să cumpărăm gaz pentru a asigura Centrala de la Cuciurgan, astfel încât să producă energie electrică pentru noi”, a mai precizat Renato Usatîi.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.