Agenția pentru Eficiență Energetică se va transforma în Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), începând cu 1 ianuarie 2024. Despre acest fapt, se anunță într-un comunicat emis, joi, 21 decembrie, de către Guvernul Republicii Moldova.

Potrivit responsabililor, finanțarea Fondului va fi asigurată din contribuții ce vor fi achitate de către operatorii de pe piața energiei, totodată fiind atrase resurse nerambursabile sau creditare ieftine de la partenerii de dezvoltare.

„Totodată, instituția va gestiona un sistem informațional în domeniul eficienței energetice, care va cuprinde statistici privind eficiența energetică a clădirilor din țară și impactul măsurilor implementate.

În același timp, CNED va fi responsabil de calificarea și evidența auditorilor energetici și verificarea calității serviciilor lor; calificarea evaluatorilor energetici care vor emite certificate de performanță energetică a clădirilor, de gestionare a registrului electronic al certificatelor de performanță energetică a clădirilor, al inspectorilor sistemelor de ventilare și condiționare, al instalatorilor de cazane și sobe pe biomasă, sisteme fotovoltaice și solare termice, sisteme geotermale și pompe de căldură, precum și alte registre”, transmit autoritățile.

Potrivit Guvernului, CNED va gestiona și programe de înlocuire a electrocasnicelor vechi cu altele noi, eficiente energetic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, CNED va prelua Programul Rabla electrocasnice, care se desfășoară, la moment, în regim de test, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și PNUD.

#CNED #Guvern #investitii

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.