Comisia Europeană a anunţat lansarea primei achiziţii comune de gaze în UE, cu o cerere agregată totală de 11,6 miliarde metri cubi, din care 2,8 miliarde metri cubi gaze naturale lichefiate livrate cu nave şi 9,6 miliarde mc gaze pompate prin gazoducte, relatează agenţia EFE.

„Am făcut ceea ce am promis, într-un timp record. Comisia a creat această piaţă de la zero şi companiile au răspuns pozitiv şi acum lansăm cererile noastre pe piaţa internaţională”, a spus, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Relaţii Interinstituţionale, Maros Sefcovic.

Obiectivul platformei „AggregateEU” este de a adăuga cererea şi de a negocia împreună pentru a ieftini importurile de gaze, în vederea umplerii depozitelor pentru iarna viitoare, depozite care se află la 62,04% din capacitate (pe 8 mai), faţă de 36,87% în urmă cu un an, după invazia Ucrainei de către Rusia. Bruxelles consideră „un reper istoric” sistemul, conceput pentru renunţarea la gazele ruseşti şi deschis companiilor din UE, dar şi unor state precum Ucraina, Serbia sau Republica Moldova. Un total de 107 companii s-au înscris pe noua platformă şi 77 au solicitat gaze la această primă licitaţie (deschisă până pe 15 mai), ce se vor furniza între iunie 2023 şi mai 2024.

Comisia Europeană va organiza licitaţii similare la fiecare două luni, prin intermediul unui sistem care „se va consolida cu timpul şi va rezista” şi care reprezintă „o oportunitate enormă pentru ambele părţi, pentru cumpărători şi, mai ales, pentru vânzători”, a subliniat Sefcovic.

„Va ajuta industria europeană, inclusiv pe cea mare consumatoare de energie, la crearea de noi relaţii comerciale cu noi furnizori internaţionali, în contextul eforturilor UE de a renunţa la gazele ruseşti” şi „în acelaşi timp, deschide oportunitatea pentru furnizori internaţionali de a-şi extinde portofoliul de clienţi„, a afirmat el.

Sefcovic a subliniat că, dincolo de marile companii, achiziţiile comune „oferă o nouă posibilitate de piaţă companiilor mici şi mijlocii, care pot beneficia de această platformă în mod gratuit”.

„UE este clientul de gaze cel mai important în termeni globali”, a spus oficialul slovac, adăugând că nu poate fi oferită de către Comisie „nicio informaţie comercială pentru credibilitatea procesului”, dar a menţionat că „o majoritate uimitoare a statelor membre” au răspuns pozitiv şi a invitat şi alte companii din sector să se alăture mecanismului.

Noul sistem, care lasă pe dinafară gazele ruseşti şi orice companie din Rusia, fie că e furnizor, fie ca e client, obligă statele membre să adauge cel puţin 15% din cererea lor pentru umplerea depozitelor, adică 13,5 miliarde mc, deşi nu sunt obligate să cumpere gaze. Prima licitaţie nu a atins încă acest plafon, dar este încă deschisă pentru noi solicitări, atât de la statele membre ale UE, cât şi de la anumite ţări din afara spaţiului comunitar (Albania, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Serbia şi Ucraina).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Compania germană Prisma European Capacity Platform GmbH, contractată de Comisia Europeană fără costuri pentru clienţi, va gestiona licitaţia pentru a obţine preţuri comune competitive pe piaţa globală. Odată ce acest sistem va obţine ofertele furnizorilor, firmele care doresc vor iniţia negocieri cu furnizorii. Sistemul este conceput în principal pentru achiziţiile de gaze pe un termen de până la 12 luni.

În cazul GNL, cumpărătorii vor putea alege ca gazele să le fie livrate în nord-vestul UE sau în sud-vest, putând decide chiar şi terminalul exact. Vor fi acceptate cereri de minimum 300 GWh, ceea ce reprezintă în jur de o treime din capacitatea unei nave. Pentru gazele furnizate prin conducte, clienţii vor putea alege dintre 26 de puncte de furnizare diferite şi minimumul cerut va fi de 5 GWh.

#gaz #Rusia #sistem #UE

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a avizat luni, 7 septembrie, o scrisoare destinată unor înalţi oficiali britanici în care confirmă că fiul său cel mic, Harry, şi soţia acestuia, Meghan, vor rămâne membri ai familiei fără atribuţii regale după revenirea acestora în Regatul Unit, informează tvrinfo.ro.

Scrisoarea, care a fost prezentată echipei lui Harry şi trimisă drept informare unor înalţi oficiali din guvern şi din armată, precizează că, după ce Harry şi Meghan au renunţat la îndatoririle lor regale oficiale în 2020, nu ”mai sunt membri cu rol activ în familia regală”.

„Această poziţie, diferită de îndatoririle de stat şi regale asumate de membrii activi ai familiei regale şi care oferă cuplului libertatea personală în ceea ce priveşte independenţa financiară şi protecţia vieţii private aşa cum îşi doresc, va fi respectată pe deplin în continuare”, se mai spune în scrisoare.

„Drept urmare, nu există nicio schimbare în statutul curent al ducelui şi ducesei de Sussex. Acţiunile caritabile ale ducelui şi ducesei sunt o activitate personală pentru amândoi şi este desfăşurată în calitatea privată”.

„În concluzie, statutul lor este asemenea unor persoane fizice care au interese comerciale şi caritabile”.

Prinţul Harry şi familia sa au revenit în Marea Britanie la sfârşitul lunii trecute, la şase ani după ce au renunţat la îndatoririle regale şi s-au mutat în Statele Unite.