Este cea mai mare criză a refugiaților de după ce de-al doilea război mondial. O spune reprezentantul înaltului comisariat al ONU pentru refugiați în Europa Centrală, Roland Schilling. Oficialul laudă autoritățile Republicii Moldova și cetățenii țării pentru implicarea necondiționată în gestionarea acestei crize și spune că a venit timpul ca întreaga comunitate internațională să se implice în gestionarea acestei situații. Roland Schilling spune că sunt pregătite 120 de milioane de dolari pentru a sprijini țările care se confruntă cu un număr mare de refugiați.

Potrivit datelor oficiale, prezentate de secretarul general al Guvernului, de la începutul războiului din Ucraina 347 de mii persoane străine au intrat în Republica Moldova, dintre care cetățeni ucraineni – 277 de mii. În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova se află 132 de mii de refugiați din Ucraina dintre care 102 mii – cetățeni ucraineni. Oficialul de la Guvern anunță că autoritățile simplifică procedurile de vămuire a ajutoarelor care vin din străinătate.

„A fost simplificat mecanismul de import al donațiilor oferite de persoanele fizice aflate peste hotarele țării pentru refugiații din Ucraina. Membrii CSE au decis că donațiile vor fi transmise la punctul vamal Leușeni în depozitul gestionat de către Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe. Mărfurile vor fi transmise Ministerului Muncii și Protecției Sociale spre repartizare beneficiarilor. Serviciile de vămuire vor fi efectuate gratuit. Primăriile vor putea deschide centre pentru refugiați cu aprobarea Agenției Naționale pentru Asistență Socială”, a spus secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea.

În același timp, reprezentantul înaltului comisariat al ONU pentru refugiați spune că Guvernul și cetățenii Republicii Moldova au dat dovadă de o mobilizare extraordinară pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni, însă a venit timpul ca o parte din responsabilități să fie preluate de comunitatea internațională.

„Ne confruntăm cu cea mai mare criză a refugiaților de la cel de-al doilea război mondial. Ceea ce face acum Republica Moldova este de admirat, este un bun exemplu pentru alte țări care se confruntă cu aceeași problemă. Înțelegem că acum a venit rândul nostru, a comunității internaționale pentru a ne implica și a prelua o parte din ajutorul pe care-l putem oferi pentru gestionarea crizei. Urmează să fie finalizat planul de gestionare a crizei refugiaților prin care noi vom îndemna comunitatea internațională să vină cu ajutor, atât Republicii Moldova, cât și Poloniei și altor state care se confruntă cu criza refugiaților. Sunt planificate 120 de milioane de dolari pentru a ajuta în depășirea acestei crize. Ne dorim să susținem și familiile de moldoveni care adăpostesc refugiați”, a spus Roland Schilling, reprezentantul oficiului înaltului comisariat al ONU pentru refugiați în Europa Centrală.

#Guvern #ONU #refugiati

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.