Ambasadorii Parteneriatului Estic și reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Europene, au avut întrevederi cu președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean. Discuțiile au fost axate pe agenda de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană și implementarea reformelor.

Președinta Maia Sandu a primit o delegație condusă de Dirk Schübel, Emisarul Special al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) pentru Parteneriatul Estic (PaE). Anterior, oficialul a fost șeful Delegației UE la Chișinău.

„Șefa statului a discutat despre sprijinul oferit de statele membre UE în parcursul nostru european, agenda noastră de reforme și cum Parteneriatul Estic poate livra și în continuare beneficii palpabile cetățenilor noștri. Președinta a apreciat cooperarea tot mai strânsă dintre UE și țările Parteneriatului Estic care doresc să adere la Uniunea Europeană. Datorită instrumentelor de promovare a stabilității, securității și prosperității în vecinătatea estică, Moldova este astăzi mai puternică și poate face față mai bine provocărilor cu care se confruntă”, transmite Președinția.

Președinta Maia Sandu a punctat că Parteneriatul Estic trebuie adaptat la noua realitate din regiunea noastră unde consolidarea securității și creșterea economică sunt priorități cheie, ca să devină o platformă care sprijină și mai mult eforturile țărilor membre în procesul de aderare la UE. „Integrarea în UE este proiectul nostru de țară, pentru care lucrează toate instituțiile statului și care este susținut de toți cetățenii care își doresc să trăiască în pace, libertate și prosperitate la ei acasă”, a conchis Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prim-ministrul Dorin Recean a avut întrevederi cu ambasadorii Parteneriatului și a apreciat suportul financiar și tehnic oferit Republicii Moldova de Uniunea Europeană și s-a referit la sprijinul necesar țării noastre în transpunerea deplină a legislației comunitare, consolidarea sistemului de apărare și cel al afacerilor interne. El s-a lăudat cu asigurarea securității, creșterea economică, reformarea justiției, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și identificarea unor instrumente financiare noi pentru a facilita accesul oamenilor de afaceri străini pe piața Republicii Moldova.

„Suntem ferm angajați în procesul de implementare a reformelor pentru a aduce Europa acasă. Ne dorim să construim instituții europene cu o legislație europeană, să asigurăm stabilitatea și prosperitatea și să demonstrăm că țara noastră contribuie la proiectul de pace al unei Europe unite și oferă oportunități mediului de afaceri”, a spus premierul Dorin Recean.

La rândul lor, ambasadorii au exprimat disponibilitatea de a susține consecvent Executivul în promovarea reformelor.

„Prezența noastră în Republica Moldova este un semn de susținere pentru reformele inițiate de Guvern și agenda europeană pe care o urmați. Suntem de partea dumneavoastră și vă vom ajuta în realizarea tuturor obiectivelor propuse”, au declarat membrii delegației.

În discuții, oficialii s-au mai referit la importanța combaterii dezinformării, dezvoltarea proiectelor de energie și infrastructură, dar și organizarea pe data de 1 iunie, în Republica Moldova, a Summitului Comunității Politice Europene.

#intrevederi #Parteneriatul Estic #Popescu #Recean #Sandu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.