Data de 3 octombrie este cunoscută, la nivel mondial, ca Ziua Unității Germane, aceasta fiind sărbătoarea națională a Republicii Federale Germania, care a fost adoptată după reunificarea politică, legislativă, teritorială și administrativă a Germaniei. Prima dată această zi a fost sărbătorită imediat după unirea celor două republici, la 3 octombrie 1990.

O altă posibilitate de a sărbători această reunificare ar fi fost ziua căderii Zidului Berlinului, 9 noiembrie 1989, care coincide cu fondarea primei republici germane reale, Republica de la Weimar, în 1918, precum și cu înfrângerea lui Hitler în prima încercare a sa de lovitură de stat – așa numitul puci al berii din 1923.

În același timp, tot la 9 noiembrie, în 1938, a avut loc și „Noaptea pogromului din noiembrie” al statului nazist îndreptat împotriva evreilor din Germania, cunoscută în germană și drept Reichskristallnacht. Totuși, ideea zilei căderii Zidului Berlinului a fost abandonată în favoarea zilei de 3 octombrie, aceasta fiind considerată mult mai neutră.

Înaintea reunificării celor două Germanii, în Germania de Vest, Ziua Unității Germane fusese sărbătorită în ziua de 17 iunie, ca un omagiu adus zilei revoltei muncitorilor est-germani din 1953 (în mare parte datorată înrăutățirii condițiilor de muncă prin creșterea numărului de ore, dar fără compensare materială). Această revoltă a fost înăbușită cu „ajutor” sovietic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contribuțiile germane la cultura mondială sunt numeroase. Germania a fost locul de naștere al unor renumiți compozitori, precum Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Johannes Brahms și Richard Wagner, poeți ca Johann Wolfgang von Goethe și Friedrich Schiller, filosofi ca Immanuel Kant, Georg Hegel, Karl Marx sau Friedrich Nietzsche.

Industria germană este una dintre cele mai dezvoltate din lume. Germania exportă maşini și utilaje industriale, mijloace de transport, produse metalurgice, chimice și alimentare. Importă minereuri de fier, metale neferoase, petrol și produse petroliere, materii prime pentru industria textilă.

Conform informației prezentate de Agenția Servicii Publice, în prezent, în Republica Moldova activează 427 de întreprinderi cu capital german, investițiile însumând 773,353 mln de lei. După volumul capitalului investit, Republica Federală Germană se află pe locul 6 printre principalii investitori ai Republicii Moldova, iar după numărul întreprinderilor – pe locul 7. Printre cei mai mari investitori germani în Republica Moldova se numără: Südzucker, Dräxlmaier, Steinel Electronic, Gebauer & Griller, Kaufland ș.a.

Curiozități despre Germania:

în Germania există peste 1.000 de soiuri de cârnați. Se poate spune cu siguranță că germanii își iubesc cârnații.
Müller este cel mai popular nume de familie din Germania. Există peste 900.000 de persoane în Germania care împart acest nume de familie.
În Bavaria, o persoană bea în medie în jur de 150 de litri de bere pe an. Bavarezii consumă mai multă bere decât orice alt stat din Germania.
Catedrala din Köln este situată în Köln, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Este cea mai mare biserică gotică din Europa de Nord.
În Germania, este considerat un instinct uman de bază să faci tot ce poți pentru a fi liber. Astfel, dacă un deținut încearcă să evadeze din închisoare, nu va primi pedepse suplimentare pentru actul în sine.
Germania găzduiește unele dintre cele mai superbe castele din lume. Există peste 20.000 de castele situate în Germania, așa că veți avea de unde alege atunci când vizitați.
În 1916, Germania a devenit prima țară care a adoptat ora de vară. Ei au declanșat o revoluție care a cuprins rapid Europa până când a ajuns în Statele Unite.

#cuiozități #Germania #Ziua Națională

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.