Data de 3 octombrie este cunoscută, la nivel mondial, ca Ziua Unității Germane, aceasta fiind sărbătoarea națională a Republicii Federale Germania, care a fost adoptată după reunificarea politică, legislativă, teritorială și administrativă a Germaniei. Prima dată această zi a fost sărbătorită imediat după unirea celor două republici, la 3 octombrie 1990.

O altă posibilitate de a sărbători această reunificare ar fi fost ziua căderii Zidului Berlinului, 9 noiembrie 1989, care coincide cu fondarea primei republici germane reale, Republica de la Weimar, în 1918, precum și cu înfrângerea lui Hitler în prima încercare a sa de lovitură de stat – așa numitul puci al berii din 1923.

În același timp, tot la 9 noiembrie, în 1938, a avut loc și „Noaptea pogromului din noiembrie” al statului nazist îndreptat împotriva evreilor din Germania, cunoscută în germană și drept Reichskristallnacht. Totuși, ideea zilei căderii Zidului Berlinului a fost abandonată în favoarea zilei de 3 octombrie, aceasta fiind considerată mult mai neutră.

Înaintea reunificării celor două Germanii, în Germania de Vest, Ziua Unității Germane fusese sărbătorită în ziua de 17 iunie, ca un omagiu adus zilei revoltei muncitorilor est-germani din 1953 (în mare parte datorată înrăutățirii condițiilor de muncă prin creșterea numărului de ore, dar fără compensare materială). Această revoltă a fost înăbușită cu „ajutor” sovietic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contribuțiile germane la cultura mondială sunt numeroase. Germania a fost locul de naștere al unor renumiți compozitori, precum Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Johannes Brahms și Richard Wagner, poeți ca Johann Wolfgang von Goethe și Friedrich Schiller, filosofi ca Immanuel Kant, Georg Hegel, Karl Marx sau Friedrich Nietzsche.

Industria germană este una dintre cele mai dezvoltate din lume. Germania exportă maşini și utilaje industriale, mijloace de transport, produse metalurgice, chimice și alimentare. Importă minereuri de fier, metale neferoase, petrol și produse petroliere, materii prime pentru industria textilă.

Conform informației prezentate de Agenția Servicii Publice, în prezent, în Republica Moldova activează 427 de întreprinderi cu capital german, investițiile însumând 773,353 mln de lei. După volumul capitalului investit, Republica Federală Germană se află pe locul 6 printre principalii investitori ai Republicii Moldova, iar după numărul întreprinderilor – pe locul 7. Printre cei mai mari investitori germani în Republica Moldova se numără: Südzucker, Dräxlmaier, Steinel Electronic, Gebauer & Griller, Kaufland ș.a.

Curiozități despre Germania:

în Germania există peste 1.000 de soiuri de cârnați. Se poate spune cu siguranță că germanii își iubesc cârnații.
Müller este cel mai popular nume de familie din Germania. Există peste 900.000 de persoane în Germania care împart acest nume de familie.
În Bavaria, o persoană bea în medie în jur de 150 de litri de bere pe an. Bavarezii consumă mai multă bere decât orice alt stat din Germania.
Catedrala din Köln este situată în Köln, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Este cea mai mare biserică gotică din Europa de Nord.
În Germania, este considerat un instinct uman de bază să faci tot ce poți pentru a fi liber. Astfel, dacă un deținut încearcă să evadeze din închisoare, nu va primi pedepse suplimentare pentru actul în sine.
Germania găzduiește unele dintre cele mai superbe castele din lume. Există peste 20.000 de castele situate în Germania, așa că veți avea de unde alege atunci când vizitați.
În 1916, Germania a devenit prima țară care a adoptat ora de vară. Ei au declanșat o revoluție care a cuprins rapid Europa până când a ajuns în Statele Unite.

#cuiozități #Germania #Ziua Națională

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.