Republica Moldova a încheiat astăzi, 22 septembrie, procesul de screening bilateral, început în iulie 2024, o etapă esențială pe drumul aderării la Uniunea Europeană. Ultimul capitol analizat a fost Capitolul 33, prevederi financiare și bugetare, coordonat de Ministerul Finanțelor.

Reuniunea a fost deschisă de Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană și negociator-șef al Republicii Moldova, care a subliniat importanța momentului și rolul instituțiilor naționale în pregătirea negocierilor de aderare.

Echipa Ministerului Finanțelor, condusă de secretarele de stat Maia Savva și Corina Alexa, a prezentat modul în care țara va gestiona resursele proprii tradiționale (taxe vamale), contribuțiile bazate pe TVA, venitul național brut și deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Totodată, oficialii au evidențiat măsurile asumate pentru transparență și prevenirea corupției în gestionarea fondurilor publice.

Reprezentanții Comisiei Europene au salutat prezentările și dialogul constructiv, reiterând sprijinul pentru Republica Moldova în pregătirea negocierilor de aderare.

Legislația aferentă Capitolului 33 este interconectată cu alte domenii – fiscalitate, statistică, mediu și uniune vamală – și stabilește pașii concreți pentru alinierea completă la standardele europene.

Ministerul Finanțelor a adresat mulțumiri instituțiilor și experților implicați, subliniind că acest moment marchează un pas decisiv în parcursul european al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Republica Moldova #screening #UE

Președintele rus Vladimir Putin apare tot mai rar în Moscova și Soci, de teama dronelor ucrainene și a rachetelor „Flamingo”. În schimb, acesta și-a mutat tot mai mult activitatea la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile, informează adevărul.ro.

Cu toate acestea, scrie Dialog, săptămâna trecută, Putin a declarat public că „nu s-a temut niciodată de nimic”. Este relevant faptul că afirmația a fost făcută la Novosibirsk, la aproximativ 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În anii precedenți, Putin își petrecea în mod tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci. În acest an, însă, liderul rus a renunțat la această tradiție.

El nu mai apare în reședința sa de acolo și nici în Moscova. Kremlinul încearcă să ascundă această informație.

„După intensificarea atacurilor ucrainene, traseul său public se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient, deși Kremlinul continuă să prezinte întâlniri cu ușile închise, marcate ca fiind desfășurate la Moscova (…) «Elita» Kremlinului a fugit și ea după lider, în spatele Uralilor, și și-a amenajat reședințe de lux în zone în care dronele ucrainene nu pot ajunge”, a remarcat publicația.

În Munții Altai s-ar fi mutat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, premierul Mihail Mișustin, șeful Sberbank, German Gref, directorul Gazprom, Alexei Miller, și alte persoane importante.

De asemenea, potrivit publicației, Putin a intensificat și mai mult măsurile de securitate, deja fără precedent. Printre altele, liderul rus a început să își ascundă și mai bine deplasările.

Din martie, în Soci, a fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone. Măsura a venit la pachet cu o serie de restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei – agenția responsabilă de securitatea președintelui – a pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Sochi.