Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile decisive prin care autoritățile au reușit să evite o criză majoră în sistemul electroenergetic. În acea perioadă, Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, arată un raport al Centrului de management al crizelor, citat de Bani.md.

Documentul scoate în evidență mai multe vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscurile persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Potrivit raportului, unul dintre cele mai grave scenarii analizate vizează apariția unui deficit de 350-400 MW în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina. O astfel de lipsă ar reprezenta o parte importantă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

În același timp, Republica Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești-Isaccea, care nu poate garanta securitatea sistemului în caz de avarie. O eventuală întrerupere pe această rută ar reduce semnificativ capacitatea de import și ar crește riscul unui blackout.

Raportul mai arată că producția internă de energie scade sezonier, de la aproximativ 200 MW în sezonul rece la circa 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce sporește presiunea asupra importurilor.

Totodată, în situații de criză, Moldova este nevoită să achiziționeze energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consum #energie

Prețul petrolului a continuat marți tendința de scădere începută luni, cotația barilului de țiței Brent coborând sub pragul de 90 de dolari pentru prima dată din august, după ce președintele american Donald Trump a minimalizat necesitatea unor noi acțiuni militare împotriva Iranului „în acest moment”, atenuând astfel temerile privind perturbări de durată ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Deși o reluare a atacurilor împotriva Iranului este „improbabilă”, Statele Unite rămân „gata să intervină”, a insistat președintele american pentru Truth Social după întâlnirea sa cu prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, transmite Agerpres.

„Probabilitatea unei noi escaladări militare a scăzut, dar există în continuare puține dovezi concrete că un acord de pace este semnificativ mai aproape”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Totuși, acest lucru este suficient pentru a provoca o scădere considerabilă a prețurilor petrolului, deoarece fluxurile de petrol din Golf, în special prin rutele care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, sunt „aproape de nivelurile de dinainte de război”, potrivit analiștilor de la ING.

După ce marți dimineața a coborât până la 89,66 dolari, în jurul orei 09:25 GMT barilul de țiței Brent din Marea Nordului, cu livrare în ianuarie, era cotat la 90,48 dolari, în scădere cu 2,26% față de ultima cotație de luni seara. Echivalentul american, țițeiul West Texas Intermediate, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 2,08%, până la 85,04 dolari pe baril.

Prețul țițeiului Brent s-a redus cu aproximativ 22% față de nivelul de 118 dolari per baril, atins pe 30 octombrie, pe măsură ce s-au diminuat îngrijorările că Trump ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile perturbări ale transportului maritim.

Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic, cu tensiuni ocazionale între SUA și Iran, dar fără perturbări semnificative sau prelungite, analiștii ING prognozează un preț mediu de aproximativ 77 de dolari pe baril pentru 2027.