Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile decisive prin care autoritățile au reușit să evite o criză majoră în sistemul electroenergetic. În acea perioadă, Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, arată un raport al Centrului de management al crizelor, citat de Bani.md.

Documentul scoate în evidență mai multe vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscurile persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Potrivit raportului, unul dintre cele mai grave scenarii analizate vizează apariția unui deficit de 350-400 MW în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina. O astfel de lipsă ar reprezenta o parte importantă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

În același timp, Republica Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești-Isaccea, care nu poate garanta securitatea sistemului în caz de avarie. O eventuală întrerupere pe această rută ar reduce semnificativ capacitatea de import și ar crește riscul unui blackout.

Raportul mai arată că producția internă de energie scade sezonier, de la aproximativ 200 MW în sezonul rece la circa 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce sporește presiunea asupra importurilor.

Totodată, în situații de criză, Moldova este nevoită să achiziționeze energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consum #energie

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.