Republica Moldova a semnat Convenția de la Ljubljana-Haga privind cooperarea internațională în investigarea și urmărirea penală a crimelor de genocid, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și altor crime internaționale. Actul a fost semnat de secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco Republica Moldova se numără, astfel, printre primele state semnatare ale acestui instrument important. Ceremonia s-a desfășurat la Palatul Păcii din Haga, Țările de Jos.

„Documentul are drept scop consolidarea cooperării internaționale în investigarea și urmărirea penală a genocidului, a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a altor crime internaționale. Acesta va servi în calitate de instrument între părțile semnatare pentru efectuarea investigațiilor comune, colectarea și partajarea probelor, extrădarea condamnaților, asistență judiciară reciprocă. Convenția pune un accent deosebit și asupra drepturilor victimelor unor astfel de infracțiuni”, anunță Ministerul Justiției.

Convenția de la Ljubljana-Haga este primul tratat important în domeniul dreptului internațional penal, după adoptarea Statutului de la Roma în 1998, în baza căruia a fost instituită Curtea Penală Internațională. După semnare, documentul urmează a fi ratificat de Parlament.

Proiectul Convenției a fost adoptat în luna mai a anului trecut. La elaborarea documentului au participat delegații din 68 de țări, iar negocierile pentru redactarea acestuia au început în 2011 la inițiativa Argentinei, Belgiei, Mongoliei, Țările de Jos, Senegalului și Sloveniei. Convenția a fost semnată de 35 de țări și este deschisă spre semnare pentru celelalte state pe parcursul unui an.

#Eduard Serbenco #justitie #Ministerul Justitiei

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china