Republica Moldova se alătură programului Europa Digitală, o inițiativă a Uniunii Europene (UE) axată pe facilitarea folosirii tehnologiei digitale de către întreprinderi, administrații publice și cetățeni. Cu un buget total pentru anii 2021-2027, în valoare de 7,5 miliarde de euro, programul Europa Digitală urmărește să accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a societăților și a economiilor europene.

Acordul de asociere pentru programul Europa Digitală a fost semnat, la Bruxelles, de către Comisarul european, Thierry Breton, responsabil pentru piața internă și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, Dumitru Alaiba. Acordul va intra în vigoare retroactiv, de la 1 ianuarie 2024, odată cu finalizarea proceselor de ratificare aferente. Suportul programului este consolidat prin acordarea unei reduceri de 95% a contribuțiilor financiare anuale ale Republicii Moldova, până la finalizarea acestuia în 2027.

Odată cu aderarea la programul Europa Digitală, Republica Moldova va beneficia de sprijin financiar și expertiză pentru a-și îmbunătăți infrastructura digitală și a promova inovația și incluziunea digitală. Totodată, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și administrațiile publice își vor putea accelera procesul de digitalizare, iar start-up-urile și sectorul public vor beneficia de sprijin pentru a deveni mai competitive, implicit își vor îmbunătăți modelele de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale avansate.

Participanții din Republica Moldova vor putea beneficia de oportunități din domeniul digital, în special cele care cuprind patru direcții la care țara a fost asociată: supercarul, inteligență artificială, competențe digitale avansate, implementare și utilizare optimă a tehnologiilor digitale și interoperabilitate. Aceștia vor putea participa la proiecte care implementează tehnologii digitale în UE în domenii specifice precum inteligența artificială și abilități digitale avansate. Finanțarea prin intermediul Programului va susține, de asemenea, și înființarea Centrelor de Inovație Digitală (Digital Innovation Hub – DIH) în țară.

Programul Europa Digitală este un program de finanțare al UE care are drept obiectiv adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, administrații publice, organizații ale societății civile și cetățeni. Fondurile programului Europa Digitală vor completa finanțarea disponibilă pentru Republica Moldova prin alte programe ale UE, cum ar fi Orizont Europa. Obiectivele și domeniile tematice specifice eligibile, în prezent, pentru finanțare sunt detaliate în Programele de Lucru. Europa Digitală are drept scop apropierea Republicii Moldova de UE și susținerea procesului de digitalizare a țării. De asemenea, acesta vine să catalizeze competitivitatea țării și să contribuie la atenuarea efectelor de țară a agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În septembrie 2023, Republica Moldova a aprobat Strategia de Transformare Digitală 2023-2030. Scopul documentului este dezvoltarea unei societăți digitale inovatoare și incluzive, cu infrastructură avansată, guvernare digitală și o comunitate de afaceri care să beneficieze de oportunitățile digitalizării. Accesul la finanțare prin programul Europa Digitală va sprijini realizarea obiectivelor naționale menționate în Strategia de Transformare Digitală 2023-2030.

#Europa Digitala #Moldova #UE

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.