Republica Moldova se alătură programului Europa Digitală, o inițiativă a Uniunii Europene (UE) axată pe facilitarea folosirii tehnologiei digitale de către întreprinderi, administrații publice și cetățeni. Cu un buget total pentru anii 2021-2027, în valoare de 7,5 miliarde de euro, programul Europa Digitală urmărește să accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a societăților și a economiilor europene.

Acordul de asociere pentru programul Europa Digitală a fost semnat, la Bruxelles, de către Comisarul european, Thierry Breton, responsabil pentru piața internă și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, Dumitru Alaiba. Acordul va intra în vigoare retroactiv, de la 1 ianuarie 2024, odată cu finalizarea proceselor de ratificare aferente. Suportul programului este consolidat prin acordarea unei reduceri de 95% a contribuțiilor financiare anuale ale Republicii Moldova, până la finalizarea acestuia în 2027.

Odată cu aderarea la programul Europa Digitală, Republica Moldova va beneficia de sprijin financiar și expertiză pentru a-și îmbunătăți infrastructura digitală și a promova inovația și incluziunea digitală. Totodată, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și administrațiile publice își vor putea accelera procesul de digitalizare, iar start-up-urile și sectorul public vor beneficia de sprijin pentru a deveni mai competitive, implicit își vor îmbunătăți modelele de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale avansate.

Participanții din Republica Moldova vor putea beneficia de oportunități din domeniul digital, în special cele care cuprind patru direcții la care țara a fost asociată: supercarul, inteligență artificială, competențe digitale avansate, implementare și utilizare optimă a tehnologiilor digitale și interoperabilitate. Aceștia vor putea participa la proiecte care implementează tehnologii digitale în UE în domenii specifice precum inteligența artificială și abilități digitale avansate. Finanțarea prin intermediul Programului va susține, de asemenea, și înființarea Centrelor de Inovație Digitală (Digital Innovation Hub – DIH) în țară.

Programul Europa Digitală este un program de finanțare al UE care are drept obiectiv adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, administrații publice, organizații ale societății civile și cetățeni. Fondurile programului Europa Digitală vor completa finanțarea disponibilă pentru Republica Moldova prin alte programe ale UE, cum ar fi Orizont Europa. Obiectivele și domeniile tematice specifice eligibile, în prezent, pentru finanțare sunt detaliate în Programele de Lucru. Europa Digitală are drept scop apropierea Republicii Moldova de UE și susținerea procesului de digitalizare a țării. De asemenea, acesta vine să catalizeze competitivitatea țării și să contribuie la atenuarea efectelor de țară a agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În septembrie 2023, Republica Moldova a aprobat Strategia de Transformare Digitală 2023-2030. Scopul documentului este dezvoltarea unei societăți digitale inovatoare și incluzive, cu infrastructură avansată, guvernare digitală și o comunitate de afaceri care să beneficieze de oportunitățile digitalizării. Accesul la finanțare prin programul Europa Digitală va sprijini realizarea obiectivelor naționale menționate în Strategia de Transformare Digitală 2023-2030.

#Europa Digitala #Moldova #UE

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china