Republica Moldova se numără printre țările din Euopa cu cele mai slabe rezultate la capitolul calitatea apei potabile și sanitație, potrivit unui raport internațional privind resursele de apă și poluarea apelor subterane în Europa. Conform Environmental Performance Index, Republica Moldova a obținut doar 50 de puncte — cel mai mic scor de pe continent la indicatorii privind siguranța apei de consum și serviciile de sanitație. Pe următoarele poziții se află Georgia, cu 51,7 puncte, și Albania, cu 54,1 puncte.

Conform Euronews, poluarea apelor subterane rămâne o problemă majoră în Europa. Peste 20% dintre apele subterane din Uniunea Europeană sunt într-o stare chimică precară, din cauza substanțelor nocive precum mercurul, cadmiul, pesticidele și nitrații proveniți din îngrășăminte.

Specialiștii avertizează că tratarea apei pentru consum devine tot mai costisitoare. Doar eliminarea nitraților din apă ar putea costa Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro anual.

În același timp, state precum Finlanda, Islanda, Țările de Jos, Norvegia, Elveția și Regatul Unit au obținut cele mai bune rezultate la capitolul calitatea apei potabile, înregistrând scoruri maxime pentru protecția sănătății populației.

Raportul mai evidențiază că pesticidele, substanțele chimice PFAS — cunoscute drept „chimicale eterne” —, microplasticele și compușii farmaceutici se numără printre cele mai mari amenințări pentru resursele de apă din Europa.

Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova există peste 45.000 de fântâni, iar în mai mult de 75% dintre acestea apa este contaminată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acces apa potabila #apa #apa din fantana #calitatea apei

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, susține că statele occidentale ar înarma Republica Moldova și ar pregăti-o pentru un eventual conflict cu Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS, citată de The Moscow Times.

Potrivit diplomatului rus, politica autorităților de la Chișinău privind consolidarea capacităților de apărare ar fi determinată de interesele statelor occidentale, despre care afirmă că ”urmăresc o înfrângere strategică a Rusiei”. Ozerov a mai susținut că teritoriul Republicii Moldova este deja utilizat de Occident în interesele forțelor armate ucrainene. Ambasadorul rus a invocat, fără a prezenta în interviu dovezi pentru aceste afirmații, producerea unor componente pentru drone, echipamente antidronă și sisteme de război electronic, precum și instruirea operatorilor de drone.

Diplomatul a acuzat, de asemenea, statele occidentale că ar înarma armata moldovenească, ar consolida infrastructura militară și ar trimite instructori NATO în Republica Moldova. Ozerov a comparat situația cu cea a Ucrainei și a afirmat că Occidentul ar aplica la Chișinău aceeași strategie pe care, în opinia sa, ar fi aplicat-o anterior Kievului.

Ambasadorul rus a lansat acuzații și la adresa organizațiilor neguvernamentale occidentale, pe care le-a învinuit de promovarea unor sentimente „rusofobe” și de „rescrierea istoriei”. El a declarat că Moscova urmărește inclusiv situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova.

La mijlocul lunii august, The New York Times a publicat o investigație potrivit căreia Rusia ar considera Republica Moldova o posibilă țintă după Ucraina. Potrivit publicației americane, surse din serviciile de securitate europene, americane și moldovenești susțin că Moscova urmărește scenarii care ar putea extinde influența Rusiei în regiune.