Comisia Europeană și Republica Moldova au semnat vineri acordul prin care Moldova devine stat participant la Mecanismul de protecție civilă al UE, iar odată ce Acordul va fi ratificat de Moldova, acesta se va aplica provizoriu până la intrarea completă în vigoare la 1 ianuarie 2024, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

În calitate de membru cu drepturi depline al Mecanismului de Protecție Civilă al UE, Moldova nu numai că va putea primi sprijin imediat, ci poate trimite și asistență țărilor afectate de dezastre provocate de om sau naturale prin intermediul Mecanismului, ceea ce duce la un răspuns la criză mai puternic și mai bine coordonat. în Europa și în restul lumii.

Mecanismul de protecție civilă al UE își propune să consolideze cooperarea dintre țările UE și 10 state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Turcia, Bosnia și Herțegovina, Albania, Ucraina și, cel mai recent, Moldova) în domeniul protecției civile pentru a îmbunătăți prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastre.

Atunci când o situație de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări din Europa și nu numai, aceasta poate solicita asistență prin intermediul Mecanismului. Comisia Europeană joacă un rol cheie în coordonarea răspunsului la dezastre la nivel mondial.

De la înființarea sa în 2001, Mecanismul de protecție civilă al UE a răspuns la 700 de cereri de asistență în interiorul și în afara UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Mecanism de protecție #membru #R Moldova #UE

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.