Republica Moldova a fost inclusă în lista statelor cu risc major de spălare a banilor, de către cea mai mare bancă din Elveția, UBS. Au fost impuse restricții stricte bancherilor Credit Suisse, inclusiv interzicerea atragerea clienților noi din țările cu risc ridicat de spălare de bani şi corupţie. În listă se mai regăsesc așa țări precum Rusia, Libia, Sudan şi Venezuela, notează Financial Times, citat de Bani.md.

UBS a impus restricții stricte bancherilor Credit Suisse, inclusiv interzicerea noilor clienți din țări cu risc ridicat și a produselor financiare complexe, după ce a finalizat luni preluarea rivalului său bolnav. Directorii UBS au întocmit o listă de aproape două duzini de „linii roșii” care interzic personalului Credit Suisse de la o gamă largă de activități încă din prima zi în care cele două bănci sunt combinate, potrivit persoanelor care cunosc măsurile.

Lista restricțiilor – pe care directorii UBS le-au numit „linii roșii” – acoperă 11 riscuri financiare și 12 riscuri nefinanciare.

Activitățile interzise includ preluarea clienților din țări precum Libia, Rusia, Sudan și Venezuela și lansarea de noi produse fără aprobarea managerilor UBS. Politicienii ucraineni și întreprinderile de stat vor fi, de asemenea, blocate pentru a preveni potențiala spălare a banilor.

„Suntem îngrijorați de „contaminarea culturală. Vom avea un ștachet incredibil de ridicat pentru cine aducem în UBS”, a declarat președintele UBS, Colm Kelleher, luna trecută, în legătură cu preluarea personalului Credit Suisse.

Interdicțiile, scrise de departamentul de conformitate al UBS, sunt menite să reducă riscurile implicate în tranzacția, care a fost orchestrată de autoritățile elvețiene în urmă cu trei luni pentru a salva Credit Suisse de la colaps.

În 2006, Credit Suisse a pierdut 120 de milioane de dolari pe instrumentele derivate coreene, ceea ce a dus la o schimbare a echipei de conducere a unității. Dar banca a continuat să opereze pe piață. În calitate de bancher al unora dintre cei mai bogați oameni ai lumii, Credit Suisse a oferit de mult împrumuturi pentru a finanța achizițiile de avioane private de miliardari, în timp ce s-a angajat și în finanțarea iahturilor.

Anul trecut, Credit Suisse a cerut fondurilor speculative și altor investitori să distrugă documente referitoare la iahturile și avioanele private ale celor mai bogați clienți ai săi, în urma dezvăluirilor din Financial Times cu privire la un acord de securitizare care implica împrumuturi pe care le-a acordat oligarhilor, care au fost ulterior sancționați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a limita riscul de spălare a banilor, mita și corupție, bancherilor din Credit Suisse li se interzice, de asemenea, să atragă noi clienți dintr-o serie de țări cu risc ridicat. Acestea includ Afganistan, Albania, Belarus, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, El Salvador, Eritreea, Etiopia, Guineea, Haiti, Irak, Kosovo, Kârgâzstan, Libia, Moldova, Myanmar, Nicaragua, Palestina, Rusia, Sudanul de Sud, Sri Lanka , Sudan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Venezuela, Yemen și Zimbabwe.

Personalul Credit Suisse a primit joi un memoriu la nivel de companie, prin care le-a spus să se aștepte la noi „linii roșii” în ziua încheierii tranzacției, deși detaliile regulilor nu au fost incluse. UBS și Credit Suisse au refuzat să comenteze regulile. Separat, parlamentarii elvețieni au votat joi pentru împuternicirea unei comisii parlamentare speciale de anchetă cu privire la căderea Credit Suisse.

#banca #Elvetia #Moldova #spalare de bani

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.