Republica Moldova intră în sezonul rece de încălzire într-o situație energetică mult mai bună decât în anii precedenți. Declarația aparține lui Alexandru Slusari, membru al Consiliului de Administrație al Energocom și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Independență și securitate energetică reală cu sprijinul partenerilor strategici”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Slusari, există o claritate mai mare privind responsabilitatea pentru achiziția de gaze, iar prețurile sunt în scădere față de anii trecuți.

Alexandru Slusari a explicat că, anterior, Republica Moldova se confrunta cu o situație incertă, din cauza faptului că responsabilitatea pentru aprovizionarea cu gaze era împărțită. Deși Moldovagaz era entitatea oficial responsabilă de furnizarea gazelor către populație, în paralel, Energocom se ocupa de achiziții, ceea ce a dus la o dublare a responsabilităților și lipsă de coordonare.

„A apărut claritate și știm cine răspunde de procurarea gazelor. În 2024, după ridicarea stării excepționale, a existat această neclaritate. Pe de o parte, responsabilă de aprovizionarea populației a rămas Moldovagaz, iar Moldovagaz din punctul meu de vedere, nu a făcut față. La momentul potrivit nu au fost procurate volumele necesare de gaz la prețuri avantajoase. Pe de altă parte, pe piața angro, de toate procesele s-a ocupat Energocom. Această dualitate ne-a creat probleme”, a spus membrul Consiliului Energocom.

Alexandru Slusari susține că în acest an procesul de achiziție a gazelor s-a desfășurat în mod transparent, prin licitații deschise, iar media prețurilor este în scădere. „Dacă anul trecut am procurat gaz la o medie de 450 de euro, în acest an tot procesul a fost lent, în baza unor licitații deschise, conform strategiei aprobate de Consiliul Energocom. Prețul mediu a fost anunțat de 410 euro, dar cred că până la finalul achizițiilor prețul mediu va fi mai mic”, a precizat Alexandru Slusari.

El atrage atenția că tarifele achitate de consumatori depind și de devierile tarifare moștenite de la Moldovagaz. „Dacă nu era moștenirea Moldovagaz, cu gaz procurat mai scump, cu devieri financiare care reprezintă 5% din tarif, era să spun acum cert că sunt toate premisele pentru micșorarea tarifului la gaz. În această iarnă intrăm cu o situație energetică mult mai bună decât acum patru ani și mai bună decât anul trecut”, a mai spus Alexandru Slusari.

Dezbaterea la tema „Independență și securitate energetică reală cu sprijinul partenerilor strategici” are loc în cadrul proiectului implementat de Agenția de presă IPN „Integrare prin cooperare și informare” și este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul dezbaterii nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

#Alexandru Slusari #situatia energetica

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.