Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Republica Moldova lansează AKIS la Forumul Național „AgroCunoștințe” 2026

12 Nov. 2026, 19:06
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
12 Nov. 2026, 19:06 // Societate //  Realitatea.md

În zilele de 17, 20 și 23 noiembrie 2026, agricultorii, consilierii, cercetătorii și reprezentanții instituțiilor cu profil agricol se vor întâlni la Bălți, Cahul și Chișinău, în cadrul Forumului Național „AgroCunoștințe” 2026. Forumul marchează lansarea oficială a Sistemului de Cunoștințe și Inovare în Agricultură (AKIS) și a sistemului informațional AKIS.

Cum poate o problemă întâlnită de un agricultor în câmp să ajungă în atenția cercetătorilor? Și cum pot rezultatele cercetării să se transforme în soluții aplicate în agricultură?

Aceste întrebări se află în centrul Forumului Național „AgroCunoștințe” 2026, care începe cu două evenimente regionale – la Bălți, pe 17 noiembrie, și la Cahul, pe 20 noiembrie – și se încheie cu evenimentul național de la Chișinău pe 23 noiembrie. Evenimentele vor reuni agricultori, consilieri agricoli, reprezentanți ai autorităților publice, ai instituțiilor de cercetare și învățământ și ai asociațiilor profesionale, precum și parteneri de dezvoltare și reprezentanți ai misiunilor diplomatice pentru a discuta cum cunoștințele, experiența și inovațiile pot contribui la modernizarea agriculturii din Republica Moldova.

AKIS: o legătură mai strânsă între cercetare și agricultură

Unul dintre cele mai importante momente ale Forumului va fi lansarea oficială a AKIS – Sistemul de Cunoștințe și Inovare în Agricultură. Sistemul este construit după modelul promovat în politica agricolă comună a Uniunii Europene și reprezintă un pas în alinierea politicii agricole naționale la practicile europene.

Noul sistem își propune să conecteze agricultorii, cercetătorii, instituțiile de învățământ, serviciile de consiliere agricolă, autoritățile publice, asociațiile profesionale și mediul de afaceri, astfel încât informațiile și experiența să circule mai ușor între aceștia.

„AKIS înseamnă ca nicio problemă din câmp să nu rămână fără răspuns și nicio soluție a cercetătorilor să nu rămână în sertar. Construim un sistem în care fermierul, consilierul, cercetătorul, profesorul și instituția publică au fiecare un rol clar și un obiectiv comun”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu.

Trei evenimente, de la Bălți și Cahul la Chișinău

Forumul pornește din regiuni, acolo unde agricultorii se confruntă zi de zi cu problemele din câmp. Agenda evenimentelor de la Bălți și Cahul include două componente. În prima, participanții vor afla ce înseamnă AKIS, cum funcționează sistemul informațional AKIS. În a doua, cercetătorii vor discuta direct cu fermierii, în ateliere tematice adaptate specificului fiecărei regiuni.

Bălți, 17 noiembrie – zona de nord. Atelierele vor fi dedicate protecției integrate a culturilor cerealiere și horticole, bunăstării și sănătății bovinelor pentru obținerea unui lapte de calitate, precum și selectării hibrizilor de porumb și a soiurilor de soia non-OMG potrivite condițiilor din nordul țării. Unele prezentări vor fi susținute în comun de cercetători și agricultori cu experiență practică.

Cahul, 20 noiembrie – zona de sud. Discuțiile se vor concentra pe gestionarea resurselor de apă și sol, o provocare importantă pentru agricultura din sudul țării. Atelierele vor aborda metode de protecție și conservare a solului, inclusiv utilizarea imaginilor satelitare pentru evaluarea eroziunii și aplicarea practicilor agricole durabile. Un alt subiect va fi cultivarea plantelor adaptate condițiilor de secetă, precum sorgul pentru boabe și furaj și miscanthusul, care pot oferi agricultorilor noi oportunități de diversificare a producției și a veniturilor.

La Bălți și Cahul, participanții vor putea adresa întrebări direct cercetătorilor și consilierilor, împărtăși experiențe și discuta despre problemele cu care se confruntă în activitatea lor.

Forumul este organizat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și de Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală (CCAR), în parteneriat cu Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară (INCAAMV) și Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor (CNCPS).

Cum poți participa

Te invităm să participi la evenimentele regionale ale Forumului „AgroCunoștințe” 2026, care vor avea loc pe 17 noiembrie, la Bălți, și 20 noiembrie, la Cahul.

Evenimentele se adresează agricultorilor, cercetătorilor, consilierilor agricoli, reprezentanților instituțiilor, organizațiilor profesionale și tuturor celor interesați de modernizarea agriculturii din Republica Moldova.

Înregistrează-te aici:

Pentru Bălți

Pentru Cahul

Evenimentul național din 23 noiembrie, de la Chișinău, se desfășoară pe bază de invitație și va putea fi urmărit în direct pe paginile de Facebook ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și CCAR. Forumul Național „AgroCunoștințe” 2026. Cunoaștere. Inovație. Colaborare. Împreună redefinim viitorul agriculturii.

De la problemele din câmp la soluțiile cercetătorilor: Republica Moldova lansează AKIS la Forumul Național „AgroCunoștințe” 2026

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!