Republica Moldova marchează astăzi, 27 aprilie, Ziua Drapelului de Stat – simbolul oficial al suveranităţii şi independenţei noastre naționale.

Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe data de 27 aprilie 1990, de către deputații primului Legislativ, însă Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău abia la 23 aprilie 2010.

Drapelul Republicii Moldova este asemănător ca structură cu cel al România, diferența fiind dată de stema de stat amplasată în centrul benzii galbene. Aceasta include vulturul heraldic care ține în cioc o cruce de aur, iar în gheare un sceptru și o ramură de măslin – simboluri ale suveranității, păcii și înțelepciunii.

În acest an se împlinesc 36 de ani de la adoptarea tricolorului, iar semnificația culorilor rămâne una profundă: albastrul simbolizează cerul senin, loialitatea și adevărul, galbenul reflectă bogăția și grânele câmpurilor, iar roșul evocă jertfa și curajul înaintașilor. Împreună, acestea exprimă unitatea trecutului, prezentului și viitorului statului și al cetățenilor săi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, 27 aprilie, începând cu ora 08:00, în centrul capitalei, va fi marcată Ziua Drapelului de Stat. Conducerea țării, dar și alți oficiali vor depune flori la monumentul lui Ștefan Cel Mare și Sfânt. Evenimentul va putea fi urmărit în direct pe RLive.md.

#drapel de stat #tricolor #Ziua Drapelului de Stat

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.