Secretarul de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol, a reprezentat țara noastră la Conferința Mondială UNESCO privind Politicile Culturale și Dezvoltarea Durabilă – Mondiacult 2025, găzduită de Guvernul Spaniei, la Barcelona. Evenimentul a reunit peste 100 de miniștri ai culturii, 3.000 de participanți din 165 de țări și peste 100 de organizații internaționale și neguvernamentale, fiind cel mai important forum global dedicat politicilor culturale. Tema centrală a ediției din acest an a vizat consolidarea rolului culturii în arhitectura globală a dezvoltării durabile.

În cadrul conferinței, Republica Moldova a susținut cu fermitate necesitatea includerii culturii ca obiectiv distinct în viitoarea Agendă ONU post-2030, subliniind că aceasta reprezintă nu doar un instrument transversal, ci și un pilon fundamental al umanității.

De asemenea, secretarul de stat Andrei Chistol a participat la panelul „Patrimoniul Cultural și Crizele”, unde a prezentat experiența țării noastre în protejarea patrimoniului cultural în condiții de instabilitate regională. Printre măsurile evidențiate s-au numărat: crearea Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile; instruirea personalului responsabil de securitatea patrimoniului; lansarea primului program universitar în domeniul managementului patrimoniului cultural mobil; aprobarea modificărilor la Legea Fondului Culturii, prin instituirea unui program de finanțare pentru proiecte de restaurare și reabilitare.

Totodată, au fost prezentate proiectele de restaurare realizate pe ambele maluri ale Nistrului, implementate cu sprijinul Uniunii Europene și al PNUD, dar și cooperarea cu statele vecine în înaintarea de dosare comune UNESCO.

Un moment important al conferinței a fost lansarea Muzeului Virtual al Obiectelor Culturale Furate, un spațiu interactiv creat pentru a sensibiliza opinia publică în privința traficului ilicit de bunuri culturale și a patrimoniului dispărut. De asemenea, UNESCO a prezentat în premieră Raportul Global privind Politicile Culturale, care relevă că industriile culturale și creative generează 3,39% din PIB-ul mondial, dar și disparitățile majore în investițiile publice pentru cultură între state.

„Patrimoniul cultural este o resursă care ne ajută să depășim crizele și să ne păstrăm identitatea. Angajamentul Republicii Moldova este de a contribui activ la agenda UNESCO și la consolidarea rezilienței culturale la nivel global”, a declarat secretarul de stat Andrei Chistol.

Participarea Republicii Moldova la Mondiacult 2025 marchează o etapă importantă în promovarea culturii pe agenda internațională. Mesajul transmis la Barcelona a fost clar: nu există viitor fără cultură. Țara noastră își reafirmă angajamentul de a contribui la recunoașterea culturii ca obiectiv global al Agendei ONU post-2030 și la consolidarea cooperării internaționale în domeniul patrimoniului, al industriilor creative și al drepturilor culturale.

Următoarea ediție a conferinței MONDIACULT va avea loc în 2029, în Arabia Saudită, continuând consolidarea unei agende globale pentru cultură, ca pilon esențial al dezvoltării durabile și al păcii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Culturii #MONDIACULT

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.