Republica Moldova s-a retras din programul „Europa creativă”, un program prin care oamenii de artă din țara noastră ar fi putut obține finanțare de la UE, a precizat ministrul Culturii, Sergiu Progdan, la emisiunea Realitatea te privește de la Rlive. Motivul principal a fost faptul că au fost acceptate foarte puține proiecte din partea țării noastre, însă cotizațiile era mari. Potrivit ministrului, acest număr mic de proiecte acceptate de juriul din UE vorbește despre faptul că proiectele noastre culturale din punct de vedere european încă sunt imature.

„Acel moment a fost unul pozitiv. Aderarea la Europa Creativă a fost un pas serios înainte. Din păcate societatea noastră la acel moment nu a fost suficient de matură pentru a profita de aceste oportunități care s-au deschis. Orice oportunitate înseamnă și costuri. Și Moldova a plătit costuri de aderare, cotezații. Pe durata a 3 sau 4 ani cât Moldova a făcut parte din acest program a plătit peste 400 de mii de euro sau 460 de mii îmi pare. Și a beneficiat de 38 de mii de euro”, a declarat Sergiu Prodan

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noi din păcate am contribuit mai mult către cultura europeană financiar decât am profitat. Proiectele au fost puține. Din câte știu atunci s-au depus eforturi considerabile de școlarizare, de explicare de cum se face un proiect, cum se aplică, care sunt criteriile. Dar din păcate în acel juriu democratic, transparent, independent european aceste proiecte nu au fost suficiente. Au fost 2 sau 3 proiecte câștigătoare în toți anii. Asta vorbește despre faptul că proiectele noastre culturale din punct de vedere european încă sunt imature. Din altă parte noi avem practic aceeași finanțare pentru Republica Moldova mă refere la proiectele anuale a organizațiilor necomerciale și sunt foarte multe. Dar și pretențiile sunt mai mici”, a spune ministrul.

Precizăm că, în 18 martie, 2015 țara noastră a semnat un acord privind participarea Republicii Moldova la programul „Europa creativă”. Atunci Moldova era a doua țară din vecinătate care aderă la program, Georgia aderând la „Europa creativă” pe data de 24 februarie 2015.

Acordul permitea Moldovei să participe la programul „Europa creativă”, program al UE pentru sectoarele cultural, creativ și audio-vizual. Aderarea la acest program permitea organizațiilor culturale și creative din țară să colaboreze cu omologii din întreaga Europă și să acceseze finanțarea pentru proiectele de cooperare culturală, să se aboneze la sistemele de traducere literară și să adere la rețelele culturale europene.

#Europa Creativă #proiecte europene #Sergiu Prodan

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.

#Igor Dodon #judecare #presedinti #raport Curtea Constituțională #sesizare