Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a semnat marți, 8 iulie, un acord cu Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor. Documentul marchează o premieră în relațiile dintre cele două instituții și stabilește cooperarea în domenii esențiale, precum evaluarea și comunicarea riscurilor.

Institutul german este o instituție de top din Uniunea Europeană, abilitată cu funcții de consolidare a protecției sănătății consumatorilor și a siguranței alimentare.

„Evaluarea riscurilor reprezintă un element esențial în asigurarea siguranței alimentare, care ne va permite să identificăm, să caracterizăm și să gestionăm potențialele pericole biologice, chimice sau fizice care pot afecta sănătatea umană”, a declarat directorul general al instituției, Radu Musteața.

Totodată, el a mai adăugat că semnarea acestei Declarații comune cu una dintre cele mai avansate instituții de evaluare a riscurilor din Europa marchează un nou capitol în colaborarea cu partenerii germani. Documentul consolidează capacitatea ANSA de a face față provocărilor actuale din domeniul siguranței alimentelor și reflectă angajamentul comun pentru protejarea sănătății publice prin reducerea riscurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbul de experiență între instituții naționale și internaționale este crucial pentru dezvoltarea unor mecanisme de evaluare a riscurilor, iar parteneriatul moldo-german deschide noi perspective pentru colaborarea în proiecte comune de cercetare, formare profesională, dezvoltarea de metodologii moderne de evaluare a riscurilor și comunicare eficientă a acestora către public.

#acord #ANSA #Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor #semnare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.