Tot mai mulți moldoveni care au muncit inițial în R. Moldova și apoi peste hotare beneficiază de drepturile lor sociale, indiferent de țara în care se află. Până la începutul lunii aprilie curent, au fost stabilite 2.396 de prestații sociale în baza tratatelor internaționale bilaterale semnate de Republica Moldova. Dintre acestea, 2.039 de pensii sunt transferate lunar moldovenilor stabiliți în una din cele 18 țări cu care Chișinăul a semnat acorduri în domeniul securității sociale, arată datele prezentate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) pentru Teleradio-Moldova.

Cei mai mulți beneficiari de pensii se află în Germania, unde aproape 1.000 de persoane primesc pensia moldovenească direct pe card. Urmează România, cu peste 500 de beneficiari, și Bulgaria, cu 131 de persoane.

În Belarus, CNAS transferă pensii pentru 120 de foști contribuabili din R. Moldova, iar în Cehia – pentru 97. Prestații sociale mai ajung și în Italia, Austria, Spania, Lituania, Estonia, Belgia, Grecia, Letonia, Portugalia, Turcia, Ungaria sau Polonia.

Datele CNAS mai arată că, în prezent, 72 de cetățeni moldoveni care au revenit acasă primesc pensii din străinătate. Cele mai multe plăți vin din Lituania – 32, Estonia – 12, Belarus – 15 și Bulgaria – 13. Aceste prestații sunt acordate în baza acordurilor care prevăd transferul sumelor către CNAS pentru beneficiarii din R. Moldova.

Pe parcursul anului 2024, aproape 300 de persoane au început să primească pensii în baza acordurilor internaționale. În primele trei luni ale anului 2025, alți 94 de beneficiari s-au alăturat acestei liste.

La momentul actual, Republica Moldova negociază tratate în domeniul securității sociale cu state precum Ucraina, Canada, Republica Slovacă, Republica Franceză, Confederația Elvețiană, Irlanda și Albania. Documentele respective vor oferi posibilitate moldovenilor care au muncit legal în aceste țări să beneficieze de pensii, indiferent dacă aleg să se stabilească în străinătate sau să revină acasă, precizează CNAS.

Menționăm că R. Moldova a semnat acorduri internaționale în domeniul securității sociale, bazate pe principiul proporționalității, cu România, Republica Portugheză, Republica Bulgaria, Marele Ducat de Luxemburg, Republica Austria, Republica Estonia, Republica Cehă, Republica Polonă, Ungaria, Regatul Belgiei, Republica Lituania, Republica Federală Germania, Republica Turcia, Republica Belarus, Republica Elenă, Republica Italiană, Regatul Spaniei, Republica Letonia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNAS #pensii #pensionari #peste hotare

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.