Datele geografice, economice, demografice, culturale și de mediu, caracteristice pentru întreaga țară, vor fi incluse în Atlasul Național al Republicii Moldova. Conceptul Atlasului a fost aprobat, joi, 3 aprilie, de Guvern.

Acesta va cuprinde hărți tematice, texte explicative, grafice și imagini care vor prezenta evoluțiile țării noastre privind populația, ecologia, industria, istoria și alte domenii relevante. Atlasul va fi redactat în limba română, iar textele și denumirile hărților vor fi traduse și în limba engleză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, lucrarea cartografică va fi disponibilă atât în format tipărit, cât și în format digital, pe Geoportalul tematic al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru. Noua ediție, prima de la independență, va servi drept suport pentru cercetare, educație, planificare teritorială și luare a deciziilor publice. De asemenea, Atlasul va promova patrimoniul național și va spori transparența și accesul la informații.

„Este un instrument foarte important pentru industrie, pentru întreprinderi, pentru comerț, pentru oameni, dar și pentru sectorul academic”, a declarat premierul Dorin Recean.

#aprobare #Atlas National #Guvern #Republica Moldova

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.