Seceta severă și scăderea resurselor de apă din România au impus restricții în alimentarea cu apă pentru numeroase localități. De asemenea, Administrația Națională Apele Române (ANAR) face apel la raționalizarea apei, transmite capital.ro.

În prezent, alimentarea cu apă a populației din România este asigurată cu restricții de către operatorii de apă pentru 449 de localități, ceea ce reprezintă 15% din localitățile la nivel național.

Printre acestea se numără și șase orașe: Dorohoi, Târgu Neamț, Târgu Ocna, Roman, Pașcani, și Hârlău, precum și parțial municipiul Iași, care dispun de sisteme centralizate.

Cele mai afectate județe sunt Botoșani (140 de localități), Iași (77), Alba (62), Gorj (35), Vrancea (21), Bacău (19), Neamț (17), Galați (16), Hunedoara (12), Vaslui (10), Olt și Argeș (câte opt localități).

În 251 de localități care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt fântâni secate, afectând comunitățile din județele Botoșani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Iași, și Galați. Cele mai afectate rămân localitățile din județele Botoșani (144 de localități, inclusiv parțial municipiul Dorohoi), Vaslui (61), Neamț (12), Iași (7) și Suceava (9).

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) informează că coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare a ajuns la 79,77%, în ușoară scădere față de săptămâna trecută. În prezent, se menține un volum de apă de circa 3,46 miliarde metri cubi pentru asigurarea necesarului de apă brută pentru beneficiarii din sursa de apă de suprafață în regim centralizat. ANAR estimează că la sfârșitul lunii iulie, coeficientul de umplere va fi de aproximativ 77%.

În acest moment, 57 de sectoare de râuri se situează sub debitele medii ale lunii, față de 12 săptămâna trecută. Aceste sectoare includ râurile interioare precum Jiu și Buzău, care se află în faza de atenționare-avertizare pentru folosințele Populație și Industrie. De asemenea, sectoare pe râurile Olt și Ialomița se află în treapta 1 de restricții pentru folosințele Irigații, iar sectoare pe pâraiele Belinul Mare și Vadasz sunt în treapta 2 de restricții pentru folosința Piscicultură.

ANAR a implementat măsuri suplimentare pentru a asigura apa necesară folosințelor din aval, inclusiv evacuarea unui debit suplimentar zilnic din acumularea Siriu și majorarea debitului evacuat din acumularea Stânca-Costești la solicitarea părții române către Republica Moldova. Reparația conductei de la priza de rezervă a barajului Stânca-Costești a fost finalizată pentru a asigura resursele de apă pentru județul Botoșani și folosințele de irigații.

Debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) a fost în scădere, sub media multianuală a lunii iulie. În acest context, ANAR face apel la populație pentru utilizarea rațională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populației.

Experții recomandă planuri de restricții pentru fiecare tronson de râu și soluții individuale de economisire a apei, cum ar fi stocarea și recircularea apei în activitățile casnice și industriale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iasi #restricții apă #Romania #seceta

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.