Traficul rutier pe drumul public național R6 Chișinău-Orhei-Bălți va fi sistat. Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) anunță că urmează lucrări de reparație.

„Administrația de Stat a Drumurilor, în calitate de implementator al proiectului „Reparația lucrărilor de artă pe drumul public național R6 Chișinău-Orhei-Bălți, km 132,08 – km 136,45”, informează participanții la trafic că pentru executarea lucrărilor de demolare a suprastructurii pasajului peste calea ferată situat la km 132,08, va fi necesară sistarea traficului rutier pe acest sector.

Menționăm că desfășurarea circulației rutiere se va realiza conform schemei de organizare temporară a traficului, anexată mai jos, începând cu data de 5 decembrie 2024, cu semnalizarea corespunzătoare”, transmite ASD.

Circulația autovehiculelor de mare tonaj va fi redirecționată pe drumurile publice naționale, pentru a evita intensificarea traficului în municipiul Bălți pe durata execuției lucrărilor de artă.

„Reiterăm că podul peste râul Răut și pasajul peste Calea Ferată sunt de o importanță strategică, fiind parte integrantă a centurii municipiului Bălți. Acestea au fost date în exploatare la începutul anilor ’70, însă, în urma constatării deteriorărilor semnificative care prezintă pericol, se impune necesitatea stringentă a reabilitării, pentru asigurarea unei infrastructuri rutiere sigure și durabile”, comunică Administrația de Stat a Drumurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în luna noiembrie curent, Primăria orașului Bălți anunța că podurile din municipiu, vor intra în cel mai apropiat timp în reparații.

VIDEO Guvernul se apucă să repare trei poduri la Bălți. Primarul Petkov: „Noi nu dăm autorizație”

#lucrari de reparatie #R6 #restrictii de circulatie

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.