Șoferii și pasagerii transportului public din Chișinău trebuie să se pregătească pentru restricții de circulație și schimbări de trasee în centrul capitalei. Începând de vineri, 8 mai, ora 14:00, și până sâmbătă, 10 mai, ora 07:00, traficul rutier va fi suspendat pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între străzile Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni și Alexandr Pușkin.

Restricțiile sunt impuse în legătură cu manifestările cultural-artistice organizate în Piața Marii Adunări Naționale cu ocazia Zilei Europei, anunță Primăria Municipiului Chișinău.

În această perioadă, mai multe rute de autobuz și troleibuz vor circula pe trasee modificate. Printre acestea se numără autobuzele nr. 5, 9, 11, 26 și 46, dar și troleibuzele nr. 1, 4, 5, 8, 22 și 34, care vor fi redirecționate pe străzile adiacente centrului capitalei, inclusiv București, Columna, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu și Alexandru cel Bun.

Autoritățile municipale avertizează că, pe 9 mai, în funcție de desfășurarea manifestațiilor publice și la indicația agenților de patrulare, pot apărea și alte redirecționări sau opriri temporare ale transportului public.

Pentru informații suplimentare despre circulația transportului public, călătorii pot apela Linia Fierbinte RTEC la numărul 022 204 205 sau dispeceratul PUA – 022 837 317.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#restrictii #trafic

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.