Majoritatea corpurilor de apă de suprafață din UE sunt poluante cu chimicale, a anunțat marți Comisia Europeană, într-un raport care a scos la lumină presiunile semnificative cu care se confruntă resursele de apă ale Europei, transmite Reuters.

Potrivit documentului, starea medie de sănătate a corpurilor de apă de suprafață din UE este critică, doar 39,5% atingând o stare ecologică bună și doar 26,8% atingând o stare chimică bună, în scădere față de 33,5% în 2015.

Acest lucru este cauzat, în principal, de contaminarea pe scară largă cu mercur și alți poluanți toxici. Deficitul de apă și seceta sunt, de asemenea, preocupări din ce în ce mai mari în cea mai mare parte a Uniunii Europene.

Raportul privind punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa a identificat mai multe tendințe pozitive. În general, statele membre au îmbunătățit cunoștințele și monitorizarea corpurilor de apă de suprafață și subterane, au sporit cheltuielile și au îmbunătățit aplicarea legislației UE în domeniul apei, deși există diferențe regionale considerabile. Majoritatea corpurilor de apă subterană continuă, de asemenea, să atingă o stare cantitativă și chimică bună.

„O aprovizionare cu apă curată și fiabilă este esențială pentru cetățeni, pentru mediul nostru și pentru ca întreprinderile să prospere. Având în vedere că peste trei sferturi dintre europeni sprijină acțiunea UE de abordare a problemelor legate de apă, avem un mandat clar de a acționa.

Anul acesta, voi prezenta o strategie cuprinzătoare privind reziliența în domeniul apei pentru a aborda aceste provocări într-un mod integrat, sporind durabilitatea, securitatea și competitivitatea”, a declarat comisarul pentru Mediu, Jessika Roswall, conform Agerpres.

Tot marți, Comisia Europeană a publicat și un raport referitor la Directiva privind inundațiile. Potrivit Executivului comunitar, evaluarea punerii în aplicare a Directivei privind inundațiile arată îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește gestionarea riscului de inundații, o mai bună aliniere a obiectivelor și luarea în considerare a provocărilor generate de schimbările climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #Jessika Roswall #resurse de apă

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.