O filieră internațională de trafic de droguri, formată din cetățeni ucraineni și cu arie de activitate infracțională pe teritoriul Poloniei, Ucrainei, Georgiei, României și Republicii Moldova, a fost destructurată de oamenii legii.

Gruparea era specializată în introducerea prin contrabandă a substanțelor narcotice sintetice, urmată de comercializarea acestora pe teritoriul țării noastre, prin intermediul aplicației mobile „Telegram”.

„Pe parcursul a 30 de zile, polițiștii antidrog au documentat activitatea infracțională a doi tineri, un băiat de 19 ani și o minoră de 17 ani, cetățeni ai Ucrainei, care au emigrat din Polonia în Republica Moldova cu scopul de a recepționa colete cu droguri. Substanțele erau ulterior divizate în cantități angro și plasate în ascunzișuri destinate dealerilor de nivel mediu.

În urma investigațiilor s-a stabilit că suspecții au închiriat două apartamente în Chișinău, unul fiind utilizat pentru recepționarea coletelor, iar cel de-al doilea, ca depozit, unde drogurile erau divizate și ambalate. Coletele erau expediate prin microbuze de pe ruta Polonia-Moldova, sub formă de bagaje neînsoțite cu produse alimentare, drogurile fiind camuflate printre acestea”, transmite Poliția Națională.

Miercuri, 24 decembrie 2025, oamenii legii au efectuat percheziții la domiciliile suspecților, unde au fost găsite și ridicate telefoane mobile utilizate la comiterea infracțiunii, cântare electronice, aparat de vidat, pachețele de tip zip-lock, precum și droguri de tip PVP (sare), MDMA, mefedronă, cocaină și pastile ecstasy. De asemenea, au fost identificate și două ascunzișuri cu droguri, pregătite pentru a fi preluate de alți dealeri.

În total, din circuit au fost scoase peste 8 kilograme de droguri de diferite tipuri, valoarea acestora fiind estimată la peste 5,5 milioane de lei. În baza demersurilor înaintate de procuror, instanța de judecată a emis mandate de arest preventiv pentru un termen de 30 de zile pe numele suspecților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform legislației în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 10 la 15 ani.

#droguri ridicate #Percheziții #tineri in arest

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.