Reuniunea de lucru a membrilor Comisiei Unificate de Control s-a desfășurat pe 26 mai. Membrii au reușit să depășească parțial disensiunile legate de poziția privind incidentul din 14 aprilie curent, când delegația Republicii Moldova a fost reținută abuziv de către așa-zișii „grăniceri” la postul ilegal instalat la intrarea în orașul Bender.

Părțile au luat o decizie într-o formulă de compromis, prin care a fost exprimată îngrijorarea Comisiei în legătură cu incidentul. În cadrul audierii rapoartelor Comandamentului Militar, în care este reflectată prezența posturilor instalate fără aprobarea Comisiei, delegația Republicii Moldova a cerut eliminarea obstacolelor și a armamentului care împiedică libera circulație a cetățenilor.

„Printr-o adresare către toate componentele Comisiei, delegația Republicii Moldova a atras atenția asupra seriei de acțiuni provocatoare documentate de observatorii militari care au fost declanșate începând cu 26 aprilie curent de structurile de forță ale Tiraspolului în perimetrul de responsabilitate a Forțelor Mixte de Menținere a Păcii”, anunță Biroul de Reintegrare.

Este vorba de consolidarea posturilor ilegale prin montarea unor instalații din beton cu blocarea căilor de acces, dar și de introducerea patrulelor înarmate în localitățile din regiune, plasarea sacilor cu nisip și blocurilor din beton în jurul anumitor sedii, săparea tranșeelor. Biroul susține că aceste „posturi consolidate”, reprezentanții structurilor de forță efectuează fără nici un temei controlul actelor, lucrurilor și automobilelor cetățenilor.

„Este îngrijorător faptul că în orașul Bender – raion cu regim sporit de securitate, au fost introduse abuziv forțe cu destinație speciale „собр”, la fel dotate cu arme de foc. Drept consecință, populația s-a alarmat, timp de o săptămână s-a atestat un flux sporit de oameni deplasându-se spre malul drept”, se arată în mesajul instituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Delegația Republicii Moldova a declarat că acțiunile enumerate ale structurilor de forță subordonate Tiraspolului contravin flagrant Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, precum și documentelor Comisiei Unificate de Control și ale Comandamentului Militar Întrunit, care descriu mecanismele de control și de asigurare a regimului Zonei de Securitate. Astfel, s-a propus examinarea în cadrul Comisiei a încălcărilor relevate și luarea unor măsuri eficiente pentru eliminarea ilegalităților

De asemenea, a fost abordat subiectul privind proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere a porțiunii de drum „Bender-Varnița-Cartierul Nordic”, implementarea căruia este preconizată în Zona de Securitate în cadrul Programului „Consolidarea măsurilor de încredere” (CBM5), finanțat de UE și administrat de PNUD.

#Bender #Comisia Unificată de Control #incalcari #Transnistria

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.