Nemulțumirile SUA și atacurile hibride ale Moscovei amenință poziția UE în 2025, într-un context global care forțează Europa să se reînarmeze, relatează știrileprotv.ro.

După revenirea la Casa Albă, la începutul anului, a lui Donald Trump, aparent de neoprit, primul avertisment pentru Bruxelles a fost umilirea publică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval. În ultima parte a anului 2025 au avut loc negocieri de pace cu Kievul, cu o agendă clar impusă de Moscova și o nouă strategie de securitate națională a SUA, în mod neechivoc antagonistă proiectului european.

Între timp, țările europene s-au angajat să se reînarmeze în ritmul dictat de Washington în cadrul NATO și au accelerat dezvoltarea propriilor capacități militare, pe măsură ce incidentele care implică drone, avioane de vânătoare și atacuri cibernetice atribuite Moscovei s-au intensificat în estul, centrul și nordul Europei.

Încheie UE anul într-o poziție mai bună sau mai proastă?

Politologul Pol Morillas, directorul centrului de studii Barcelona Centre for International Affairs (CIDOB), vede „un anumit paradox” între declarațiile geopolitice de intenție ale liderilor UE privind consolidarea capacităților de securitate și apărare și „rezultatele practice și operaționale” obținute.

„Există mecanisme care au fost puse în aplicare și pași înainte, cum ar fi creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar dacă ne uităm la poziționarea strategică sau la situația din Ucraina, interpretarea este mult mai puțin pozitivă”, a declarat pentru EFE autorul cărții „En el patio de los mayores: Europa ante un mundo hostil” (În terenul de joacă al adulților: Europa în fața unei lumi ostile, apărută la editura Debate, 2025).

„Anul acesta, pe hârtie, a fost o schimbare monumentală: am văzut angajamentul de a cheltui 5% din PIB de către țările Alianței Atlantice, adoptarea rapidă a instrumentului SAFE (împrumuturi pentru investiții în apărare) și aprobarea programului EDIP pentru promovarea industriei europene de armament”, notează Steven Blockmans de la Centrul pentru Studii de Politici Europene (CEPS).

În opinia sa, cea mai frapantă evoluție din cadrul UE în 2025 a fost cea a Germaniei, cu schimbarea de paradigmă reprezentată de ridicarea plafonului datoriei pentru a crește cheltuielile pentru apărare și extinderea recrutării militare voluntare.

„Toate acestea semnifică o schimbare uriașă de atitudine, dar punerea lor în practică este o altă problemă. Să presupunem că primii pași au fost făcuți, dar nu se poate spune deocamdată că UE s-a poziționat ca un actor geopolitic mai credibil”, adaugă acest cercetător.

Ambii experți consideră că axa franco-germană s-a poziționat din nou în acest an ca o forță motrice în politica externă și de apărare a Bătrânului Continent, cu inițiative precum „Coaliția Voinței” sau ideea de extindere a „umbrelei nucleare” franceze la alte țări europene, deși avertizează că aceasta este o cale de acțiune externă și paralelă cu proiectul european.

Către pacea din Ucraina

Cei doi experți citați consideră că UE a reușit să-și facă vocea auzită în negocierile pentru o posibilă pace în Ucraina prin includerea pe ordinea de zi a unor puncte alternative la cele propuse inițial de Moscova și aparent susținute de SUA, asigurându-se în special că garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt luate în considerare.

Însă Morillas subliniază că elementul-cheie va consta în „perspectivele reale de ajutor financiar și militar pe care UE îl poate oferi Ucrainei în absența unui angajament mai amplu al SUA”. „Aici Europa își poate asuma un rol mai important și își poate câștiga un loc la masa negocierilor”, notează el.

Decizia UE de a mobiliza pe termen nelimitat activele rusești și potențiala lor utilizare pentru împrumuturi către Ucraina „va avea implicații geopolitice care vor face ca UE să fie luată mai mult în considerare în viitor” și „va servi drept pârghie pentru a câștiga influență în negocieri”, adaugă Blockmans.

SUA, de la aliat la rival strategic?

Noua strategie de securitate a SUA, care solicită „cultivarea rezistenței chiar din interiorul națiunilor europene față de traiectoria actuală a Europei” și cere ca Europa să își asume un rol mult mai activ în apărarea sa, confirmă o schimbare bruscă în relațiile euro-atlantice cu care administrația Trump amenințase deja.

„Nu există suficiente dezbateri în UE despre ce înseamnă această schimbare strategică, despre o declarație de animozitate de asemenea amploare”, avertizează Morillas.

Această capacitate limitată de reacție se datorează parțial faptului că „viziunea trumpistă asupra viitorului lumii este deja foarte prezentă în cadrul UE, în țări precum Republica Cehă, Ungaria și Italia” și că cele 27 de state membre rămân prea dependente de SUA în ceea ce privește capacitățile strategice, explică directorul CIDOB.

Mai mult, „ca europeni, nu îndrăznim să acționăm în această logică a competiției pentru putere cu SUA. Iar obținerea unei autonomii mai mari ar necesita timp”, adaugă el.

Cărțile pe masă pentru 2026

Confruntat cu acumularea de provocări care se profilează în 2026, Morillas consideră că UE are deja „cărțile pe masă”, după ce a aflat „formele și contururile acestei noi ordini internaționale, conduse de Trump”.

În acest scenariu, blocul comunitar va trebui să aleagă între „un răspuns integraționist, care să îi permită să se doteze cu capacități defensive mai mari, să-și crească impactul geopolitic și să facă față unor giganți precum Rusia și China”, sau să fie „Europa patrioților și a națiunilor care doresc o fragmentare și mai mare”.

Blockmans, la rândul său, prezice că în 2026 UE va continua să fie ținta „atacurilor hibride asupra infrastructurilor critice de tot felul” din partea Rusiei, atât timp cât războiul din Ucraina continuă sau dacă Moscova reușește să impună condiții care să-i fie mai favorabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#razboi hibrid #SUA #UE

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.