Curs valutar
  • EUR
    20.1989
    0%
  • USD
    18.0106
    0%
  • RUB
    0.2210
    0%
  • RON
    3.7789
    0%
  • UAH
    0.3998
    0%

Toate știrile

25 octombrie 2026

Reuters: Care sunt opțiunile Rusiei dacă invadează Ucraina. Posibilele scenarii de atac

24 Dec. 2021, 08:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
24 Dec. 2021, 08:55 // În Lume //  Realitatea.md

Desfășurarea de către Rusia a zeci de mii de militari la nordul, estul și sudul Ucrainei a alimentat temeri în Kiev și în capitalele occidentale că Putin plănuiește un nou atac, însă autoritățile de la Moscova au negat constant că ar intenționa să invadeze. Care sunt, însă, opțiunile militare ale Rusiei, în contextul acestei desfășurări masive de trupe și în cel al unor relații tot mai tensionate cu Vestul și cu Ucraina.

Conform Reuters, analiștii militari occidentali spun că Rusia nu poate să mențină, pe termen nedeterminat, un număr atât de mare de trupe desfășurate acolo unde sunt din cauza aspectelor financiare și logistice ale unei asemenea operațiuni. Analiștii sunt de părere că Rusia va trebui să retragă trupele până în vara anului viitor.

Estimările arată că numărul de noi trupe rusești care s-au apropiat de Ucraina variază între 60.000 și 90.000, iar un document al serviciilor americane sugrează că s-ar putea ajunge până la 175.000 de militari activi în zonă.

Oficialii americani au avertizat că Rusia ar putea lansa o invazie a Ucrainei chiar în a doua jumătate a lui ianuarie, atunci când solul va fi ceva mai tare, iar tancurile și alte tipuri de vehicule blindate se vor putea mișca mai ușor.

Și Vladimir Putin dar și oficiali americani au spus, joi, că Rusia și SUA ar putea începe, la începutul lui ianuarie, primele discuții cu privire la propunerile de securitate și revendicările pe care Rusia le-a solicitat din partea NATO și Occidentului.

Totuși, cum ar arăta un atac al Rusiei și ce ar putea rușii să obțină de pe urma ostilităților?

„Actualele desfășurări de trupe sunt versatile, fapt ce oferă Rusiei mai multe opțiuni, iar Ucrainei și trupelor de apărare incertitudine”, spune Keir Giles e la think tank-ul Chatham House. Posibilele scenarii sunt numeroase și includ diferite forme de escaladare din partea Rusiei.

Escaladarea conflictului în Donbas

O grupare de separatiști pro-ruși înarmați până în dinți controlează din 2014 o parte de teritoriu al Ucrainei și intră în confruntări militare directe cu trupe ale guvernului ucrainean în mod regulat, în ciuda unui acord de armistițiu din 2015.

Conflictul din Donbas a ucis 15.000 de oameni, susțin autoritățile de la Kiev. De multă vreme, Ucraina acuză Rusia că menține trupe în regiune, o acuzație pe care Moscova o respinge.

De cealaltă parte, rușii îi acuză pe ucraineni că intenționează să preia din nou controlul în Donbas folosind forța, o acuzație pe care, la rândul său, Ucraina o respinge.

Într-o atmosferă atât de tensionată, riscul unei neînțelegeri sau unei escaladări neplanificate este mare, iar Rusia ar putea să folosească un astfel de incident drept casus belli, un motiv de începere a ostilităților.

O sursă apropiată de Moscova și de ministerul apărării rus spune că acest este cel mai probabil scenariu dacă Rusia decide să atace. Sursa a precizat, totuși, că nu cunoaște să existe, într-adevăr, o astfel de decizie. O altă posibilitate, în aceeași marjă, ar fi ca Ucraina să fie provocată să îi atace pe separatiști, care apoi să ceară ajutorul Rusiei.

Forțele militare ruse ar escalada apoi războiul în Donbas pentru a atrage Ucraina într-un conflict convențional care ar deveni rapid extrem de sângeros, spune Neil Malvin, director pentru studii de securitate internațională la Royal Unite Services Institute din Marea Britanie.

Moscova ar putea să cucerească apoi zonele de coastă de la Marea Azov și să creeze un culoar între Donbas și Crimea, fapt ce ar pune guvernul ucrainean sub o presiune extraordinară.

Asaltul dinspre Crimeea

Rusia a adus noi trupe în Crimeea, teritoriu pe care l-a anexat de la Ucraina în 2014, iar pe parcursul acestei săptămâni, a efectuat exerciții militare cu parașutiști în regiune.

Printr-o ofensivă din Crimea, Rusia ar putea să lanseze un atac prin care să cucerească teritoriu până la Nipru, folosind fluviul ca pe o barieră naturală împotriva unei eventuale contra-ofensive ucrainene, spune Kondra Muzyka, expert polonez.

Operațiunea ar putea începe cu folosirea unui număr mare de lovituri de artilerie, rachete și atacuri aeriene asupra unităților ucrainene din sud. Ulterior, unități ale forțelor speciale Spetsnaz ar prelua controlul podurilor și căilor ferate pentru a permite intrarea trupelor și tancurilor. O potențială slăbiciune este că doar două drumuri dinspre Crimeea pot fi blocate sau distruse.

Un atac pe mai multe fronturi

Un document al serviciilor de informații americane, făcut public în decembrie, a arătat că Rusia ar putea să lanseze o invazie chiar în ianuarie, folosind în jur de 175.000 de militari. Conform documentului, trupe rusești sunt pregătite la nord și est de Ucraina, dar și la sud, în Crimeea, creând posibilitatea unui atac coordonat din trei direcții.

Preluarea controlului asupra sudului Ucrainei ar avea sens din punct de vedere militar pentru Rusia, pentru că ar deconecta Kievul de coastă și de prezența NATO din Marea Neagră. Din punct de vedere politic, ar avea avantajul că ar da bine în fața naționaliștilor ruși, care văd regiunea ca fiind rusească din punct de vedere istoric.

Un asalt pe mai multe fronturi ar putea implica inclusiv un atac asupra nord-estului țării, iar trupele rusești ar putea apoi să înconjoare orașele mari, fără însă să pătrundă în ele, pentru a evita luptele urbane.

De asemenea, un potențial atac ar putea să vină și dinspre Belarus, deschizând, astfel, și un front în nordul țării și deschizând posibilitatea unei căderi rapide a Kievului.

„Acest scenariu ar fi, probabil, cel mai costisitor din punct de vedere economic, politic și din cel al pierderilor de vieți omenești, iar din aceste motive este și cel mai puțin probabil”, mai spune Melvin.

Analiștii spun că și dacă rușii reușesc să copleșească armata ucraineană, care este de două ori mai mică decât cea a Rusiei, trupele rusești s-ar putea confrunta cu o rezistență puternic de tip gherilă, care ar putea face foarte dificilă păstrarea controlului asupra teritoriului.

Atacuri cu rachete sau atacuri cibernetice

Keir Giles este de părere că unele scenarii ar putea să implice atacuri neconvențiale de tipul atacurilor cu rachete cu rază lungă de acțiune care să atace infrastructura esențială. Prin folosirea atacurilor cu rachete, Rusia ar profita de pe urma faptului că Ucraina are o infrastructură slabă de apărare anti-rachetă.

De altfel, mai spune Giles, diferite alte scenarii nici măcar nu includ o invazie terestră ci pur și simplu metode de atac neconvențional prin care Kremlinul ar putea spera că va convinge Occidentul să-i accepte revendicările.

Realitatea Live

Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
25 Oct. 2026, 19:46
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
25 Oct. 2026, 19:46 // Slider //  Ana Panaguța

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova