Rusia face tot mai dificilă deplasarea în străinătate pentru unii oficiali, din cauza temerilor că puterile străine ar putea încerca să obţină acces la secrete de stat într-un moment în care se desfăşoară cea mai gravă criză a relaţiilor cu Occidentul din ultimii peste 60 de ani, au declarat nouă surse pentru Reuters.

Serviciul Federal de Securitate (FSB) face presiuni asupra angajaţilor din cadrul ministerelor să nu părăsească deloc Rusia, nici măcar pentru a vizita aşa-numitele ţări „prietene”, care nu au impus sancţiuni împotriva Moscovei, au declarat sursele Reuters.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Călătoriile în străinătate au fost extrem de restricţionate în perioada sovietică şi chiar şi înainte de războiul din Ucraina celor care aveau acces la anumite informaţii secrete li s-a interzis să părăsească Rusia.

HAOS ŞI PARANOIA

Marile puteri occidentale au, de asemenea, reguli stricte de călătorie pentru cei care au acces la secrete de nivel înalt. Cu toate acestea, actualele limite ruseşti sunt oarecum haotice, cu reguli care diferă de la un organism de stat la altul, potrivit surselor, care au cerut să nu fie numite din cauza sensibilităţii subiectului.

„Nu poţi merge nicăieri, nici măcar în Uzbekistan sau Belarus pentru sărbătorile din luna mai”, a declarat o sursă. „Poţi merge doar dacă ai permisiune”, a adăugat sursa.

Sub presiunea FSB, principalul succesor al KGB-ului din epoca sovietică, guvernul interzice angajaţilor din diferite departamente să călătorească oriunde fără o autorizaţie specială, a spus persoana respectivă.

FSB nu a răspuns la o solicitare de comentarii, menţionează Reuters.

INTERDICŢIE ŞI PENTRU ŢĂRILE „PRIETENE”

Regulile ruseşti diferă de la un organism de stat la altul. Cele două camere ale parlamentului rus decid de la caz la caz, în timp ce în cadrul administraţiei prezidenţiale există mai multă libertate.

Pentru unii, chiar şi ţările ‘prietene’ sunt în afara limitelor.

O sursă din parlament a declarat că personalului din camera inferioară, Duma de Stat a Rusiei, i se interzice orice călătorie în străinătate, existând o regulă tacită conform căreia orice cerere va fi respinsă. „Nu pot merge nici măcar la Minsk”, a spus persoana respectivă.

Un oficial de stat, a adăugat persoana respectivă, a fost forţat să demisioneze după ce s-a aflat că fiul său studia în Statele Unite. Ministerul de Finanţe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Un angajat al unei companii de stat a declarat că personalul cu acces la secrete de stat are paşaportul încuiat într-un departament intern special.

Pentru oficialii din Ministerul Energiei, libertatea de a călători este la decisă de şeful direct, a declarat o altă sursă.

Ministerul nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

#deplasari #pasapoarte #rusi #Rusia

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.