Președintele rus Vladimir Putin nu este dispus, în acest moment, să negocieze pacea cu Ucraina, iar în cercul său apropiat există convingerea că este foarte probabil ca Rusia să escaladeze războiul în următoarele luni. Potrivit unei analize Reuters, unul dintre scenariile discutate de experți și oficiali ruși vizează inclusiv posibile lovituri asupra unor baze NATO din statele baltice și România.

Reuters citează trei surse apropiate Kremlinului, care au declarat sub protecția anonimatului că recentele atacuri ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia l-au determinat pe Vladimir Putin să își întărească hotărârea de a continua războiul. Două dintre surse au afirmat că liderul de la Kremlin este mai degrabă înclinat să intensifice conflictul decât să accepte negocieri.

Una dintre surse, care se întâlnește regulat cu Putin, a vorbit despre o „mare probabilitate” ca războiul să fie escaladat în următoarele luni.

În paralel, Reuters amintește că un fost oficial al Ministerului rus al Apărării, Andrei Ilnițki, a scris într-un articol publicat pe 29 iunie în publicația Kommersant că o etapă ulterioară a escaladării ar putea include lovituri asupra bazelor NATO din statele baltice și România, precum și asupra unor facilități din Uniunea Europeană unde sunt produse drone și rachete cu rază lungă destinate Ucrainei.

Întrebat despre acest articol, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a comentat direct scenariul, dar a declarat că Rusia trebuie să își consolideze securitatea și că nu poate „închide ochii” la militarizarea Europei.

Reuters citează și opinia lui Jack Watling, expert al think tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI), potrivit căruia Rusia ar putea încerca să provoace tensiuni în interiorul NATO prin atacuri izolate, similare incidentului în care o dronă rusească a căzut recent pe teritoriul României.

„Rușii nu ar urmări un război cu NATO. Dar un astfel de atac ar putea fi folosit pentru a diviza Alianța în privința modului în care ar trebui să răspundă”, a declarat Watling pentru Reuters.

În același timp, publicația notează că președintele american Donald Trump a declarat luni că Vladimir Putin dorește încheierea războiului și că o soluție este „mai aproape decât își dau seama oamenii”. Totuși, sursele agenției susțin că liderul rus este hotărât să continue ofensiva până la cucerirea întregii regiuni Donbas și respinge, deocamdată, ideea unui armistițiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#escaladare #Putin #razboi #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.