Putin ar încerca să îşi reafirme autoritatea prin epurări. Reuters scrie că mai mulţi generali au dispărut din soaţiul public după pretinsa rebeliune a lui Prigojin.

Șeful Statului Major al Forțelor Armate, Valerii Gherasimov, nu a mai apărut în public sau la televiziunea de stat. Se presupune că el ar fi şi „purtătorul” uneia dintre cele trei „serviete nucleare”.

Lipsește și Serghei Surovikin, supranumit „Generalul Armaghedon”. El este cunoscut pentru tacticile agresive din timpul incursiunii în Siria, iar The Moscow Times scrie, cu referire la surse, că ar fi fost arestat. Informații similare publică și blogherii militari, dar și mai multe canale de Telegram, însă confirmări oficiale nu există deocamdată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kremlinul a menționat doar că „vor apărea multe zvonuri” după răscoala oprită a militarilor Wagner. În același timp, adjunctul lui Surovikin a calificat drept false informațiile despre arest, notează presa rusă.

Surovikin, adjunctul lui Gerasimov, a fost văzut ultima oară sâmbătă, când a apărut într-un videoclip în care i-a cerut lui Prigojin să oprească revolta. În același timp, conform Reuters, Gherasimov a lipsit în momentul când militarilor li se mulțumea pentru activitatea desfășurată în perioada pretinsei răscoale.

Pe de altă parte, în presa rusă au apărut opinii precum că FFSB ar fi orchestrat răscoala, pentru a convinge elitele că Putin trebuie să plece de la putere.

#arest #generali #Gherasimov #Putin #Surovikin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.