Construcția ultimului turn de birouri din complexul World Trade Center va începe în primăvara acestui an și va deveni noul sediu al companiei American Express, au anunțat miercuri, 25 februarie, guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, și reprezentanții companiei. Proiectul marchează un moment simbolic, la aproape 25 de ani de la distrugerea sitului în urma atacurilor din 11 septembrie, transmite CBS News.

Clădirea 2 World Trade Center va completa procesul de reamenajare a fostei proprietăți a centrului comercial, care se întinde pe o suprafață de 16 ari. Deocamdată, nu a fost stabilită o dată de începere a construcției pentru o clădire rezidențială planificată în apropiere, menită să înlocuiască un alt zgârie-nori avariat în urma atacurilor din 2001.

Autoritățile consideră că anunțul privind World Trade Center 2 reprezintă un pas important atât din punct de vedere fizic, cât și simbolic, în îndeplinirea promisiunii de reconstrucție a zonei cunoscute drept Ground Zero. Proiectul este prezentat și ca un semn al vitalității continue a orașului New York ca centru de afaceri, în contextul în care alte state americane, inclusiv Florida, încearcă să atragă mari companii. În acest cadru, președintele SUA, Donald Trump, a susținut în repetate rânduri că atractivitatea New York-ului este în scădere.

„Clădirea 2 World Trade Center va aduce un alt zgârie-nori emblematic în Lower Manhattan, va crea mii de locuri de muncă sindicalizate bine plătite și va oferi miliarde de dolari în beneficii economice newyorkezilor”, a declarat Kathy Hochul într-un comunicat.

Directorul executiv al American Express, Stephen Squeri, a descris zgârie-noriul drept „o investiție în viitorul companiei noastre, al colegilor noștri și al comunității din Lower Manhattan”, zonă în care compania își are sediul de aproape 200 de ani. Sediul central actual se află la vest de complexul World Trade Center.

Situl World Trade Center a fost distrus în 2001, când teroriști ai rețelei Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale. Două dintre acestea au fost prăbușite în Turnurile Gemene din New York, iar un al treilea a lovit clădirea Pentagonului. Al patrulea avion s-a prăbușit într-un câmp din apropierea localității Shanksville, Pennsylvania. Aproape 3.000 de persoane au murit, majoritatea la World Trade Center.

Procesul de reconstrucție a fost marcat de dificultăți inginerești, financiare și politice, precum și de dezbateri publice privind utilizarea terenului. În timp, pe proprietatea administrată de Autoritatea Portuară din New York și New Jersey au fost construite 1 World Trade Center, alte turnuri, Memorialul și Muzeul 11 Septembrie, un centru de tranzit, un centru comercial și un centru pentru artele spectacolului. De asemenea, o biserică ortodoxă greacă avariată a fost reconstruită în zonă.

Clădirea 2 World Trade Center va avea 55 de etaje și o suprafață de aproximativ 186.000 de metri pătrați și este planificată în colțul de nord-est al amplasamentului. În prezent, terenul este ocupat de o clădire joasă decorată cu picturi murale în stil graffiti și de o grădină de bere. American Express nu a dorit să facă public costul investiției. Potrivit Autorității Portuare, turnul nu beneficiază de finanțare sau stimulente din partea statului, orașului sau instituției portuare. Proiectul este realizat de arhitectul Norman Foster, iar clădirea va putea găzdui până la 10.000 de angajați. În acest sens, finalizarea construcției este estimată pentru anul 2031.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac terorist #constructie #SUA #Worl Trade Center

Informațiile din telefoanele, laptopurile și stick-urile de memorie găsite în vila în care locuia Vladimir Plahotniuc în Grecia nu pot fi accesate. Dispozitivele au un nivel avansat de securizare, iar deblocarea acestora este imposibilă, anunță procurorii care au solicitat acces la ele, în speranța că ar putea găsi probe noi care să demonstreze vinovăția fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”, transmite TV8.

Tot astăzi, instanța a acceptat un nou set de probe ale acuzării, în timp ce o cerere depusă de apărarea lui Dodon a fost respinsă. Fostul președinte nu s-a prezentat azi la ședința de judecată.

După o pauză de peste două luni, ședințele de judecată în dosarul „Kuliok” au fost reluate. Astăzi, procurorii au cerut anexarea unor noi probe care, în opinia lor, ar demonstra vinovăția lui Igor Dodon pentru corupere pasivă, dar și pentru organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale. Printre probe se numără un briefing susținut de fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019.

„Confirm personal negocierile pe care le-am avut cu Igor Dodon. El în numele partidului Socialiștilor, eu în numele PD. Timp de trei luni de zile am avut multe discuții, am încercat să găsim o formulă de parteneriat tehnic între socialiști și democrați…dar a căzut în ultimul moment când nu am acceptat să semnez documentul legat de federalizare și alte cerințe care erau împotriva Republicii Moldova”, a declarat fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc.

„Plahotniuc confirmă că a avut acele întâlniri personal cu Igor Dodon referitor la formarea coaliției dintre PSRM și PDM, confirmă acele negocieri, acele cerințe. Această înregistrare a fost necesară, deoarece noi am depus deligența pentru al audia pe Plahotniuc în ședință de judecată, acesta a refuzat, iar acuzarea a a adus alte probe pentru a confirma unele aspecte”, a explicat procurorul Petru Iarmaliuc.

Instanța a acceptat anexarea probei. Procurorii au mai cerut acces la informațiile de pe telefoanele, laptopurile și dispozitivele de stocare ridicate din vila lui Plahotniuc din Grecia, după reținerea acestuia de către autoritățile elene. Deocamdată, însă, dispozitivele nu au putut fi deblocate. Magistrații au acceptat și alte probe prezentate de acuzare, printre care:

„Am prezentat documente prin care am arătat că conducătorii organizațiilor teritoriale ale PSRM au achitat în aceeași zi cu persoanele decedate sau plecate peste hotare, figurează în actele contabile”.

Deși avocații lui Dodon urmează să asigure prezența a încă șase martori, astăzi niciunul nu a venit să facă declarații. Mai mult, unii dintre aceștia ar refuza să depună mărturii, întrucât figurează în alte cauze penale. Apărarea a depus însă o cerere privind o excepție de neconstituționalitate, care nu a fost admisă.

„Atunci când a fost pornit și trimis în judecată acest dosar, Dodon nu era președinte al Republicii Moldova, era fost președinte. În lege lipsește așa noțiune, deci se judecă în Curtea Supremă dosarele în privința unui fost președinte. Nu mai avea această calitate, prin urmare, urma să fie judecat la judecătoria Buiucani. Faptele au fost imputate pentru perioada cât a fost președinte. Mai repet competența Curții Supreme de Justiție țin de calitatea de președinte, nu de fapte”, a menționat avocatul Petru Balan.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova judecat pentru o infracțiune comisă în perioada exercitării mandatului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, instanța competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele șefului statului. Procesul a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători din complet. Dodon este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat. Fostul președinte pledează nevinovat și riscă până la 20 de ani de închisoare.