Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Revoluție în sistemul judiciar? Judecători, avocați și victime folosesc Inteligența Artificială

19 Iun. 2025, 13:40
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Vlada Ciorici
19 Iun. 2025, 13:40 // Sci-tech //  Vlada Ciorici

În Statele Unite, inteligența artificială (IA) este tot mai prezentă în sistemul de justiție. Judecătorii o folosesc pentru cercetări juridice, avocații pentru redactarea recursurilor, iar cetățenii pentru a-și susține cauza în instanță.

Un caz impresionant a avut loc recent în Phoenix, Arizona. Înainte de condamnarea unui bărbat acuzat de omor, judecătorul a vizionat un videoclip realizat cu ajutorul IA, în care apărea „avatarul” victimei – un veteran împușcat mortal în urma unei altercații în trafic. Mesajul video, în care acesta spunea „Cred în iertare”, a fost creat de sora victimei, Stacey Wales. Ea a dorit astfel să aducă un omagiu fratelui său și să-l umanizeze în ochii instanței.

Judecătorul a recunoscut impactul emoțional al mărturiei: „Mi-a plăcut foarte mult această inteligență artificială. A fost autentică.”

Deşi această mărturie a fost o premieră, exemplele de utilizare a inteligenţei artificiale în cazuri legale se înmulţesc în Statele Unite.

„Este un instrument util, care economiseşte timp, dar trebuie ca acurateţea (rezultatelor produse de o căutare prin inteligenţă artificială) să fie confirmată de un avocat, de judecătorul care pregăteşte o hotărâre judecătorească sau de un grefier. Este pozitiv pentru sistemul judiciar”, spune Stephen Schwartz, avocat în Portland, Maine.

Specialiștii spun că IA poate fi un instrument util în sistemul judiciar, dar rezultatele sale trebuie mereu verificate de profesioniști – avocați, judecători sau grefieri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!