Aproape 10.000 de contestații au fost depuse după afișarea rezultatelor preliminare ale examenelor de absolvire a gimnaziului, iar în peste 2.000 de cazuri notele au fost majorate. Cele mai multe contestații au fost depuse la proba de examen istoria românilor și universală – 3.548, la limba și literatura română – 3.015, matematică – 2.422, la limba și literatura română, alolingvi – 414, iar la limba și literatura rusă – 397 de contestații.

În rezultatul examinării contestațiilor, rata de promovare la disciplina istoria românilor și universală a crescut cu 0,30 de puncte procentuale și constituie 95,30%. La disciplinele matematică și la limba și literatura română, rata de promovare a crescut cu câte 0,20 de puncte procentuale și constituie 78%, și respectiv, 96%. La disciplina limba și literatura rusă, rata de promovare a crescut cu 0,16 puncte procentuale și reprezintă 96,66%, iar la limba și literatura română, alolingvi rata respectivă a crescut cu 0,43 de puncte procentuale, constituind 83,13%.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), nota medie la disciplina limba și literatura română, în urma examinării contestațiilor, constituie 6,52, fiind în creștere cu 0,3. La disciplinele istoria românilor și universală, limba și literatura rusă, limba și literatura română, alolingvi, nota medie a crescut cu câte 0,2 unități și constituie 6,53, 6,41, și respectiv, 5,92. La disciplina matematică, nota media, a înregistrat o creștere cu doar 0,1 unități și constituie 6,08.

„În perioada 08 – 11 iulie 2025 va fi organizată sesiunea suplimentară a examenelor naționale de absolvire a gimnaziului. Rezultatele preliminare după desfășurarea sesiunii suplimentare vor fi anunțate în instituțiile de învățământ la data de 21 iulie, iar rezultatele finale – după examinarea contestațiilor, vor fi anunțate la data de 28 iulie 2025”, transmite MEC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sesiunea de examene 2025 au participat circa 30.000 de elevi.

#examene de absolvire #gimnaziu #rezultate

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.