Radio Europa Liberă a publicat informațiile din ciorna unui raport al Comisiei Europene, care arată că Republica Moldova este restantă în ceea ce privește aplicarea politicilor europene. În următoarele săptămâni, autoritățile din Uniune ar urma să publice rezultatele evaluării pentru țara noastră, Ucraina și Georgia, referitoare la alinierea legislației la cea a UE.

În schița văzută de jurnaliștii Europa Liberă se constată că autoritățile de la Chișinău sunt la etapa inițială sau au un anumit nivel de pregătire în implementarea acquis-ul comunitar sau a legislației europene la aproape toate capitolele de cooperare cu UE. Publicația scrie că la nivel incipient sunt procesele de aliniere în domeniul financiar, politica regională, mediu și achiziții publice.

Succese, însă, se atestă în energetică și securitate și justiție. De asemenea, nivelul bune de pregătire este aplicat pentru domeniul afacerilor externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reacția diplomației de la Chișinău

Ministrul de Externe de la Chişinău, Nicu Popescu, susține că deocamdată este vorba despre un document intern al Uniunii Europene. Varianta lui finală va fi publicată mai târziu.

„Acest document se bazează pe răspunsurile din luna mai la chestionarul expediat de autorități către UE iar deficiențele administrative vehiculate sunt bine cunoscute publicului și se datorează progresului lent de integrare europeană înregistrat de fostele guvernări. Este important să evidențiem că reprezentanții Comisiei Europene au recomandat ferm Consiliului UE acordarea țării noastre a statutului de țară candidat, care demonstrează clar progresele înregistrate deja de actualul guvern în domeniul integrării europene”, declară Popescu.

Diplomația amintește că prima parte a Avizului Comisiei Europene a fost publicată pe 17 iunie 2022 și vizează două capitole – criteriul politic și criteriul economic. Cea dea doua, referitoare la transpunerea legislației, urmează să fie publicată și va evalua situația în 33 de domenii, dar nu va include „progresele substanțiale, deja realizate după luna iunie”.

„Este o premieră pentru țara noastră de a trece printr-o evaluare a cerințelor de corespundere cu un stat membru al UE și este evident, la fel cum am anunțat și anterior că procesul de transformare europeană și modernizare a instituțiilor noastre și asigurării pregătirii administrative va fi unul de durată. Totodată, acest raport este o foaie de parcurs excelentă, care prezintă starea lucrurilor în fiecare domeniu și ne va ajuta să prioritizăm politicile și deciziile ulterioare. Autoritățile deja au început identificarea restanțelor pe toate capitolele de aderare ca să ne mișcăm accelerat înainte, iar concomitent implementăm și cele 9 recomandări ale Comisiei Europene”, mai declară Popescu.

În toamnă anului 2023, Comisia Europeană va publica și „pachetul de extindere”, care va conține și raportul de progres pe Republica Moldova, punctează Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

#Moldova #Popescu #raport UE #RFE #transpunere legislație

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.