Nivelul foarte scăzut al Rinului afectează transportul de mărfuri și pune presiune pe industria germană. Navele pot transporta doar o parte din încărcătura normală.

Nivelul extrem de scăzut al apei de pe Rin începe să afecteze într-un mod serios transportul de mărfuri din Germania, în timp ce companiile industriale s-ar putea vedea nevoite să își reducă producția. Un raport al Institutului Economic German (IW) arată că scăderea cantității de mărfuri transportate pe fluviu poate duce la probleme de aprovizionare pentru mai multe sectoare, potrivit DW.

Thomas Puls, expert în transporturi al Institutului Economic German, a avertizat că situația de pe anumite porțiuni ale Rinului riscă să devină critică.

„Căile de transport la sud de Kaub riscă acum să fie complet întrerupte, ceea ce înseamnă că Rinul este împărțit în două”, a declarat Thomas Puls pentru cotidianul Rheinische Post, transmite Mediafax.

Potrivit acestuia, transportul rutier și cel feroviar nu au capacitatea necesară pentru a prelua cantitatea de marfă care circulă în mod normal pe Rin. Având în vedere situația care se instalează, fabricile care depind de aprovizionarea pe cale fluvială ar putea fi nevoite să își reducă activitatea.

„Deoarece nici transportul rutier, nici cel feroviar nu sunt capabile să preia mărfurile necesare, reacția cea mai probabilă a industriilor primare va fi reducerea producției”, a afirmat el.

Primele semnele ale acestei situații se văd deja în industrie. Un purtător de cuvânt al companiei chimice Covestro a declarat pentru Rheinische Post că problemele de aprovizionare provocate de restricțiile de pe Rin afectează deja producția companiei.

În opinia reprezentantului companiei, o eventuală relaxare a restricțiilor privind circulația camioanelor duminica ar putea ajuta doar temporar, dar nu va rezolva și problema de fond.

Transportul rutier nu poate înlocui însă transportul fluvial la aceeași scară. Diferența de capacitate dintre o navă și un camion face ca transferul complet al mărfurilor pe șosele să fie practic imposibil.

„Transportul fluvial pe Rin abia poate fi compensat pe cale rutieră, întrucât o navă de marfă care poate transporta 1.500 de tone echivalează cu aproximativ 60 de camioane”, a spus el, precizând și că „transportul fluvial nu poate fi transferat în totalitate pe cale rutieră.”.

În prezent, navele de pe Rin pot transporta doar aproximativ o cincime din încărcătura obișnuită, din cauza nivelului foarte scăzut al apei. Situația este provocată de lipsa ploilor din Germania.

Mai multe râuri din Germania, inclusiv Rinul, au ajuns în ultima perioadă la niveluri extrem de scăzute, chiar și pentru anotimpul vara. Navele sunt nevoite să își reducă încărcătura cu aproximativ 80% pentru a putea continua să circule.

Seceta s-a instalat după o perioadă lungă cu precipitații reduse, dar totodată, valurile de căldură au accentuat scăderea nivelurilor apelor. Pentru Germania, problema este cu atât mai importantă cu cât Rinul este una dintre principalele rute de transport pentru industrie.

Fluviul leagă regiunile industriale din Germania și Elveția de porturile de la Marea Nordului, inclusiv de Rotterdam, unul dintre cele mai mari porturi europene.

În Germania, aproximativ una din zece tone de marfă este transportată pe căi navigabile precum Rinul. Pentru anumite produse, însă, dependența este mult mai mare. Pe fluviu sunt transportate cantități importante de minereu, petrol, produse chimice și cărbune.

Din acest motiv, problemele de navigație se pot transforma rapid în probleme foarte grave pentru fabricile de producție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Germania #nivel scăzut #Rin

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.