Risc de gripă aviară în Moldova? Recomandările ANSP pentru cetățeni

Evitați sursele de expunere ori de câte ori este posibil (contactul cu păsările sălbatice, cu păsările de curte care par bolnave, sau sunt moarte; cu suprafețele care par a fi contaminate cu fecale de la păsări sălbatice sau domestice), spălați-vă cât mai des pe mâini cu apă și săpun, mai ales după contactul cu păsările; în lipsa apei și a săpunului se spală mâinile cu alcool sanitar. Sunt câteva din măsurile anunțate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) de care moldovenii trebuie să țină cont.

De asemenea, ANSP îndeamnă moldovenii următoarele:

Supravegheați copiii, nu-i lăsați să se joace cu păsări moarte sau bolnave;
Când preparați hrana, spălați-vă pe mâini înainte, între și după manipularea alimentelor crude și a celor prelucrate termic;
Carnea de pasăre, ouăle, trebuie prelucrate termic timp îndelungat la temperatură corespunzătoare, deoarece virusurile gripale sunt distruse prin prelucrare termică la mai mult de 70°C;
Evitați contactul dintre păsările sălbatice și păsările de curte vii;
Dacă aveți febră după contactul cu păsările, adresați-vă de urgență la medicul de familie.

Potrivit ANSP, sfaturile trebuie respectate cu strictețe în contextul apariției a unor noi cazuri suspecte pe teritoriul țării noastre.

„Ținând cont de notificarea Punctului Focal pentru Regulamentul Sanitar Internațional (2005) al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, privind confirmarea virusului gripei aviare înalt patogenă A(H5N1) la păsări sălbatice (lebede) și apariția de noi cazuri suspecte pe teritoriul țării noastre, context în care în regiune au fost raportate recent focare, venim cu unele precizări și recomandări pentru populație. Riscul de răspândire la oameni a acestei tulpini rămâne scăzut, aproape toate cazurile de infecție cu virusul A(H5N1) fiind asociat contactului apropiat cu păsări vii sau moarte infectate, sau cu medii contaminate cu virusul. Nu există dovezi că boala poate fi transmisă la oameni prin intermediul alimentelor pregătite corespunzător.

ANSP, împreună cu autoritățile responsabile în domeniu, monitorizează situația epizootologică și epidemiologică din teritorii, asigură comunicarea permanentă cu asistența medicală primară privind evoluția procesului epidemic prin gripa umană, inclusiv în localitățile unde au fost confirmate cazuri de gripă aviară la păsări (în preajma bazinului de acumulare din comuna Cubolta, raionul Sîngerei) și participă la ședințele teritoriale ale Comisiilor raionale pentru Situații Excepționale”, se menționează în comunicatul instituției.

Simptomele infecției cu virusul A(H5N1) pot fi: febră (adesea febră înaltă > 38°C), stare de rău, tuse, dureri de gât și dureri musculare. Alte simptome timpurii pot include dureri abdominale, dureri toracice și diaree. Infecția cu virusul A(H5N1) la om poate provoca boli grave și are o rată ridicată a mortalității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primul caz de infecție cu un virus de gripă aviară înregistrat la om a apărut în Hong Kong în 1997. În ultimii patru ani, la nivel global au fost înregistrate 19 cazuri de gripă aviară la oameni și 5 cazuri de deces (Laos, India, China, Ecuador, Spania, SUA, Vietnam, Cambodia, Chile și Marea Britanie).

#gripa aviară #păsări #ANSP #sfaturi

Un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că aproximativ o treime dintre medicii şi asistentele medicale din Europa se confruntă cu depresie sau anxietate, o rată de cinci ori mai mare decât în rândul populaţiei generale. Informațiile sunt prezentate într-un comunicat al filialei europene a OMS.

„Mai mult de unul din 10 lucrători din domeniul sanitar s-a gândit să îşi ia viaţa sau să se rănească. Aceasta este o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului, asistentele medicale și femeile medici sunt mai predispuse la depresie și anxietate, în timp ce medicii bărbați dezvoltă mai frecvent dependență de alcool.

Studiul, bazat pe 90.000 de răspunsuri din 27 de țări ale Uniunii Europene, Islanda și Norvegia, indică și o expunere crescută la violență și intimidare: o treime dintre angajați s-au confruntat cu amenințări sau agresiuni la locul de muncă, cele mai frecvente cazuri fiind înregistrate în Cipru, Grecia și Spania. De asemenea, 10% au raportat violență fizică sau hărțuire sexuală în ultimul an.

OMS susține că unul din patru medici lucrează peste 50 de ore pe săptămână, iar 32% dintre medici și un sfert dintre asistente au contracte temporare, ceea ce amplifică nesiguranța profesională.

Hans Kluge avertizează că această criză de sănătate mintală reprezintă „o amenințare directă la adresa sistemelor de sănătate europene”.

Pentru a contracara fenomenul, OMS propune măsuri precum toleranța zero față de violență și hărțuire în spitale, reformarea orelor suplimentare și accesul garantat la servicii de sănătate mintală confidențiale.

Directorul OMS subliniază că, având în vedere deficitul de aproximativ un milion de lucrători din domeniul sanitar până în 2030, pierderea personalului din cauza epuizării, disperării sau violenței nu este o opțiune: „Nu ne putem permite să îi pierdem”.

#stres #Europa #medici #OMS