Fostul preşedinte din Honduras, Juan Orlando Hernandez, a fost găsit vineri, 8 martie curent, vinovat de trafic internaţional de droguri de către un juriu federal din New York şi riscă acum închisoare pe viaţă. Hernandez pledează nevinovat.

„Juan Orlando Hernandez a abuzat de poziţia sa de preşedinte al Hondurasului pentru a transforma ţara într-un narco-stat în care traficanţii violenţi de droguri puteau acţiona practic în condiţii de impunitate, iar populaţia Hondurasului şi a Statelor Unite au fost nevoite să sufere consecinţele”, a reacţionat procurorul general al SUA, Merrick Garland.

Sentinţa în privința lui Juan Orlando Hernandez va fi pronunţată pe 26 iunie 2024. Acesta riscă închisoarea pe viaţă, o pedeapsă care a fost deja pronunţată de justiţia americană în cazul fratelui său, Tony Hernandez, şi al colaboratorului acestuia din urmă, Geovanny Fuentes, implicaţi în aceeaşi reţea.

Potrivit acuzării, „JOH” a primit milioane de dolari sub formă de mită de la cartelurile de droguri, inclusiv de la cartelul Sinaloa, condus de celebrul traficant de droguri mexican Joaquin „El Chapo” Guzman, condamnat la închisoare pe viaţă de justiţia americană în 2019 şi încarcerat în prezent într-o închisoare de înaltă securitate. Mita ar fi fost primită în schimbul protejării traficanţilor de extrădare şi al furnizării de asistenţă militară, poliţienească şi judiciară pentru a asigura transportul drogurilor din Columbia către piaţa americană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timpul preşedinţiei sale, Hondurasul a devenit o „autostradă” pentru cocaina columbiană, acuză procurorii. Aceştia susţin că, între 2004 şi 2022, reţeaua sprijinită de Hernandez a introdus în Statele Unite peste 500 de tone de cocaină. Fostul preşedinte a fost extrădat în Statele Unite în aprilie 2022.

#fost președinte #Honduras #sentinta

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.