Prevalenţa stilurilor de viaţă sedentare datorate progreselor tehnologice a generat îngrijorări cu privire la implicatiile asupra sănătăţii ale şederii prelungite. Un studiu realizat de Universitatea din California, San Diego (UCSD) a monitorizat 5.856 de participante de sex feminin pe o perioadă de zece ani, relevând un risc de deces cu 57% mai mare în rândul celor care stăteau mai mult de 11 ore pe zi, comparativ cu cele care stăteau mai puţin de nouă ore şi jumătate.

Surprinzător, nici exerciţiile regulate nu au compensat în totalitate riscurile asociate cu şederea excesivă, conform studiului. Similar, un studiu din 2019 a evidenţiat persistenţa riscurilor pentru sănătate în ciuda nivelurilor crescute de exerciţii. Cu toate acestea, un studiu australian a sugerat că menţinerea între 9.000 şi 10.500 de paşi pe zi ar putea atenua riscurile de deces prematur, chiar şi pentru persoanele cu obiceiuri de şedere prelungite.

Diferenţele constatate între studii ar putea fi generate de diferenţele în plasarea monitorului de activitate şi metodele de analiză a datelor. În timp ce studiul UCSD a utilizat monitoare purtate pe şold, studiul australian a folosit monitoare purtate pe încheietura mâinii, ceea ce ar putea duce la estimate variate ale timpului petrecut în ședere. În plus, dependenţa studiului australian de datele de bază ale monitorului ar fi putut identifica incorect starea de stat ca fiind şedere, subestimând astfel durata şederii.

Pentru a aborda problema şederii excesive, ghidurile curente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii recomandă limitarea timpului petrecut în şedere şi intercalarea perioadelor de inactivitate cu mişcare. Strategiile de reducere a şederii includ utilizarea birourilor ajustabile, luarea de pauze în timpul lucrului sau vizionării TV-ului şi utilizarea dispozitivelor inteligente pentru monitorizarea duratei de şedere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, cercetările sugerează că implicarea în exerciţii cu braţele, chiar şi în cazul persoanelor care nu pot sta în picioare sau merge, poate oferi beneficii pentru sănătate prin minimizarea nivelurilor de zahăr din sânge. Aceste constatări subliniază importanţa reducerii comportamentului sedentar şi integrarea mişcării în rutina zilnică pentru promovarea sănătăţii şi a bunăstării generale.

#cercetari #efecte nocive #femei #sedentarism #studiu

Domeniul Tarry stone, cândva deținut de Charles Spencer, fratele prințesei Diana, este din nou scos la vânzare. Include căsuța în care Prințesa Diana și-a căutat refugiu cândva, scrie focus.de.

În 1997, cu doar câteva luni înainte de moartea sa, prințesa Diana l-a întâlnit pe Nelson Mandela la reședința oficială Genadendal din Africa de Sud. A stat într-o căsuță din Cape Town, care i-a servit drept refugiu. Casa face parte din domeniul Tarry stone, deținut cândva de fratele ei, Charles Spencer, care a vândut-o pentru prima dată în 2000.

Domeniul și-a schimbat proprietarul de mai multe ori de atunci și este deținut în prezent de o familie franceză. Este din nou la vânzare, potrivit unui anunț.

Proprietatea este listată la aproximativ nouă milioane de dolari (aproximativ opt milioane de euro). Dispune de nouă dormitoare și nouă băi, o bucătărie, două livinguri și o sufragerie. Terenul de 8.759 de metri pătrați include, de asemenea, mai multe garaje, o piscină, un teren de tenis și o sală de sport.

„Căsuța a fost amenajată de contele Spencer (numele aristocratic al lui Charles Spencer) exclusiv pentru Diana și nimeni altcineva nu locuia acolo. Era locul privat și sigur al surorii sale”, a declarat o sursă din Tarry stone pentru GB News. Căsuța a fost renovată, „dar dormitorul ei este încă în așa cum era”, a adăugat sursa citată.

Prințesa Diana a găsit refugiu în căsuța din Cape Town după divorțul de prințul Charles (actualmente regele Charles al III-lea). Fiii ei, prințul William și prințul Harry, au vizitat-o și ei în 1996.