Prevalenţa stilurilor de viaţă sedentare datorate progreselor tehnologice a generat îngrijorări cu privire la implicatiile asupra sănătăţii ale şederii prelungite. Un studiu realizat de Universitatea din California, San Diego (UCSD) a monitorizat 5.856 de participante de sex feminin pe o perioadă de zece ani, relevând un risc de deces cu 57% mai mare în rândul celor care stăteau mai mult de 11 ore pe zi, comparativ cu cele care stăteau mai puţin de nouă ore şi jumătate.

Surprinzător, nici exerciţiile regulate nu au compensat în totalitate riscurile asociate cu şederea excesivă, conform studiului. Similar, un studiu din 2019 a evidenţiat persistenţa riscurilor pentru sănătate în ciuda nivelurilor crescute de exerciţii. Cu toate acestea, un studiu australian a sugerat că menţinerea între 9.000 şi 10.500 de paşi pe zi ar putea atenua riscurile de deces prematur, chiar şi pentru persoanele cu obiceiuri de şedere prelungite.

Diferenţele constatate între studii ar putea fi generate de diferenţele în plasarea monitorului de activitate şi metodele de analiză a datelor. În timp ce studiul UCSD a utilizat monitoare purtate pe şold, studiul australian a folosit monitoare purtate pe încheietura mâinii, ceea ce ar putea duce la estimate variate ale timpului petrecut în ședere. În plus, dependenţa studiului australian de datele de bază ale monitorului ar fi putut identifica incorect starea de stat ca fiind şedere, subestimând astfel durata şederii.

Pentru a aborda problema şederii excesive, ghidurile curente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii recomandă limitarea timpului petrecut în şedere şi intercalarea perioadelor de inactivitate cu mişcare. Strategiile de reducere a şederii includ utilizarea birourilor ajustabile, luarea de pauze în timpul lucrului sau vizionării TV-ului şi utilizarea dispozitivelor inteligente pentru monitorizarea duratei de şedere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, cercetările sugerează că implicarea în exerciţii cu braţele, chiar şi în cazul persoanelor care nu pot sta în picioare sau merge, poate oferi beneficii pentru sănătate prin minimizarea nivelurilor de zahăr din sânge. Aceste constatări subliniază importanţa reducerii comportamentului sedentar şi integrarea mişcării în rutina zilnică pentru promovarea sănătăţii şi a bunăstării generale.

#cercetari #efecte nocive #femei #sedentarism #studiu

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.