Konstantin Basiuk, unul dintre șefii ruși numiți în Herson după anexare, este unul dintre beneficiarii Aviainvest, se arată într-o investigație publicată de Rise Moldova. Acesta a absolvit școala KGB și mai este membru al Comitetului pentru Apărare și Securitate a Consiliului Federației Ruse.

Conform publicației, la sfârșitul lui 2023 el a fost inclus în lista celor 87 de persoane vizate de cel de-al zecelea pachet de sancțiuni adoptat de Uniunea Europeană, în legătură cu războiul din Ucraina. Basiuk s-a declarat mândru că face parte din aceste persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proprietarul mai multor afaceri în Rusia, Basiuk de aproape 10 ani este beneficiar al Avia Invest. Potrivit RISE, acesta este beneficia al Societății pe acțiuni „Habarovsky Aeroport” (Aeroportul Habarovsk) – asociatul minoritar al Avia Invest. Atunci, cota companiei reprezenta 50% din cea a firmei concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău.

Faptul că a participat la fondarea Avia Invest nu este singura conexiune a lui Basiuk cu Aeroportul din Republica Moldova. Compania UK Komaks din Rusia, la care acesta deţine 99% din capital şi a cărui administrator a fost până în ianuarie 2023, este una din cele șapte companii căreia Comisia de concurs fondată de Guvernul Republicii Moldova i-a trimis, în iunie 2013, invitaţie de participare la concursul de selectare a concesionarului Aeroportului.

Citiți investigația integrală aici.

#Aviainvest #KGB #Herson #beneficiar #Rusia

Premierul României, Ilie Bolojan, a avertizat angajații din administrația locală că lucrurile nu vor mai putea continua așa cum erau obișnuiți, într-un discurs susținut marți, 10 februarie, la dezbaterea „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice și impactul asupra comunelor”, organizată de Asociația Comunelor din România, transmite Antena 3 CNN.

„Era o chestiune de respect din partea mea să particip azi la adunarea generală a Asociației comunelor, având în vedere că am fost trei mandate primar și un mandat președinte de Consiliu Județean, deci știu care sunt problemele. Vă asigur de respectul meu, știind cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse redus. Acum, eu voi fi foarte deschis cu dumneavoastră și cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Că lucrurile în administrația locală, dar și centrală, nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”, a afirmat Bolojan.

Prim-ministrul a precizat că, în România, 80% din banii primăriilor provin din bugetul de stat, comparativ cu 50% în alte țări UE, ceea ce a stârnit reacții din partea primarilor prezenți.

„Plecând de la aceste date de necontestat, trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare. Trebuie să dovedim că putem fi mai performanți, mai eficienți sau se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune”, a mai spus el.

Bolojan a subliniat că pachetul administrației publice, care trebuie adoptat până săptămâna viitoare, va întări capacitatea primăriilor de a planifica și de a genera politici publice, incluzând și reducerea personalului acolo unde depășește limitele stabilite. Totodată, premierul a atras atenția asupra taxelor locale.

„Nu mai putem să rămânem la taxele pe care le-am avut, pentru că ponderea veniturilor din impozitele pe proprietate este de 0,55% din PIB, în timp ce media UE este de 1,85%. Vom elimina excepțiile și vom crește taxele. Veniturile suplimentare vor rămâne la administrația publică locală”, a subliniat premierul.

Referindu-se la proiectele aflate în derulare, Bolojan a precizat că prioritatea este finalizarea lor: „La CNI avem 1.200 de investiții, cu un cuantum general de 12,5 miliarde de euro… Ne trebuie cinci ani ca să le terminăm pe cele care sunt începute, nu putem deschide altele. Trebuie să finalizăm ce avem în stadii avansate”.